life is...yes, a bitch.

Urmarind un material la televizor, m-a impresionat foarte tare o fetita care facea parte dintr-o familie foarte saraca.Fiind intrebata de reporter ce isi doreste ea de Caciun, raspunsul fetitei a fost foarte simplu: o baie."Imi doresc o baie cu un dus curat." Desi traia intr-o casa cu doua camere foarte mici, una dintre camere era plina de carti.Ii placea sa citeasca si invata foarte bine la scoala.Uneori ma intreb de cata ambitie si putere are nevoie un copil ca ea pentru a merge mai departe in fiecare zi. Oare ce il poate motiva pe un astfel de copil, care in naivitatea lui, asemenea altora, mai norocosi, ar putea sa pretinda ultimul model de telefon aparut, cele mai stralucitoare haine, o masina ultimul racnet si excursii in Honolulu?
Si cine-i de vina pentru soarta copiilor saraci de pretutindeni?Nimeni,evident.Ba mai mult, majoritatea sunt discriminati. Concluziile raportului Consiliului Copiilor SPUNE! din Romania arata ca un sfert dintre copii se simt discriminati de colegi si profesori, in special cei saraci si din mediul rural. E practic dureros sa vezi oameni bogati care isi cumpara scobitori de aur in timp ce intr-un alt colt un copil moare de foame...
Paradoxal, un alt studiu realizat de 3 sociologi olandezi arata ca majoritatea copiilor saraci au performante scolare mult mai bune decat cei nascuti bogati...se pare ca acestia,ingroziti de mizerie si de trai decent au mult mai multe motive pentru a-si dori sa schimbe ceva in viata lor.
Si acum, m-as intreba oare cum ar reactiona un copil rasfatat,caruia nimic nu ii mai convine,caruia i se pare ca totul i se cuvine si ca cei din jurul sau ar trebui sa ii faca mereu pe plac daca l-as arunca pentru o zi in traiul nefericit al unui copil sarac...

Aiurea!

E foarte aiurea ca dupa o perioada indelungata in care traiai pe un norisor extrem de roz si ciudat de perfect sa iti dai seama ca nu traiai de fapt decat intr-o lume pe care tu ti-ai creat-o si pe care ti-o doreai doar, de fapt...E extrem de dureros atunci cand realizezi ca nimic nu era asa cum credeai(sperai) si ca lucrurile, in realitate, stau de fapt cu totul in alt mod. Visai seara de seara si te culcai cu gandul la iluzii inchise intr-un balon spart la prima atingere...Iti colorai fiecare zi alegandu-ti singur nuantele, cand de fapt singura ta culoare era gri...iti placea sa pictezi oamenii...iar pe el...pe el il colorai numai in rosu de fiecare data iar langa el desenai o inimaaa mare.Eroare! Deschide ochii..
Stiu,e neplacut sa sufli peste tot desenul plin cu amintiri colorate asa cum sufli peste puful unei papadii...De ce oare oamenii pun suflet intr-un lucru iar mai apoi, atunci cand il pierd simt ca au pierdut ceva din ei? Traim intr-o lume aiurea.Si gri.fara nicio pata de culoare. Singura solutie e sa invatam sa ne obisnuim cu ea...si sa o vedem roz din cand in cand...

Toata lumea este invitata sa presteze orgasm!

Instinctul de turma pare sa guverneze lumea cu tot mai multa putere. Oamenii s-au obisnuit sa li se dicteze fiecare gest, de parca gindirea proprie s-ar fi atrofiat definitiv. Azi e ziua indragostitilor, ne iubim cu abnegatie. Azi e ziua mortilor, ne gindim la morti. Punem flori pe morminte. Daca n-avem flori, ciordim. De pe morminte. Azi e ziua femeii, ii dam o floare. Azi si numai azi. Daca nu ai floare, merge si o scatoalca dupa ceafa. Azi e ziua copilului, azi il iubim. In rest, poate sa-si faca veacul pe strazi, drogandu-se. Azi e ziua in care nu cumperi nimic – Buy Nothing Today. In urmatoarele zile, putem sa aglomeram Mall-urile si sa ne calcam in picioare. Vin sarbatorile. Hai sa fim mai buni. Dupa ce trec sarbatorile, mai vedem noi...
2008 este cel de-al treilea an in care se organizeaza "Orgasmul Global pentru Pace". Nascoceala a unui ONG din Marea Britanie, proiectul are teluri inaltatoare: pacea mondiala, reducerea violentei, a fricii si a urii. Organizatia propune "celor care cred in schimbare" sa faca pe dracu-n patru sa aiba orgasm in ziua de 21 decembrie, la ora 14:04. Britanicii sint convinsi ca "orgasmul si sentimentul de bine pe care acesta il provoaca, pot influenta lupta impotriva razboaielor din lume". Unul dintre organizatori explica pe site-ul Globalorgasm.org: "Mintile noastre influenteaza materia si cimpurile de energie cuantica. De aceea, daca ne vom concentra in timpul si dupa marele orgasm la pace si parteneriat, energia orgasmului combinata cu dorinta de pace ar putea reduce violenta, frica si ura". Cica daca ne punem pe treaba la ora stabilita, cu ochii pe ceas - nu care cumva sa ratam momentul, sa ne... descarcam prea tirziu sau, si mai probabil, prea devreme - se va produce o schimbare pozitiva in cimpul energetic al Pamintului, prin cel mai concentrat si instantaneu val posibil de energie umana biologica, mentala si spirituala. "Asa ca hai sa trimitem un val de intentii pozitive si sa vindecam ranile deschise ale Pamintului", zic organizatorii GlobalOrgasm. Totusi, planul sufera de trei ani de o regretabila eroare. Responsabilii ONG-ului n-au specificat prin ce metode trebuie obtinut orgasmul, ca sa nu provoace deruta in rindul femeilor din intreaga lume. In concluzie, doamnelor, e bine sa va tineti barbatii pe aproape, ca altfel va trebui sa va descurcati prin mijloace artificiale consacrate. Pe de alta parte, ne-a parvenit o informatie pretioasa, cu privire la locatie (tot de pe site-ul cu pricina): Recomandabil este ca orgasmul sa se-ntimple pe tot globul pamintesc, dar cu precadere in tarile care detin arme de distrugere in masa si in locurile unde violenta este folosita in locul medierii. Vesti bune. Adica, s-ar putea implini, in sfirsit, dorinta lui Adrian Paunescu: "Iubiti-va,/ Iubiti-va pe tunuri!/ Iubiti-va pina le veti hodorogi,/ Pina le veti scoate din functiune,/ Iubiti-va aruncind din miini/ Tot ce vi se-ntimpla s-aveti in miini,/ Actele voastre, banii vostri, oglinzile." Din fericire, asta se va intimpla numai si numai in ziua de 21 decembrie, la ora 14:04 trecute fix!
Sursa:http://www.7plus.ro/?arhiva=18/12/2008&id=14924

Adunate (de-ale mele)

~De fiecare data cand esti intr-un mijloc de transport si iti suna telefonul, gandeste-te inainte ca toate urechile din jurul tau vor asculta ceea ce spui tu...E inevitabil.Chiar daca pur si simplu nu te intereseaza, tot tragi cu urechea.


~Lucrurile pe care le asteptai de atata vreme se intampla intotdeauna cand te-ai plictisit sa mai astepti...


~De fiecare data dupa ce te desparti de o persoana, cel mai rau iti pare atunci cand iti aduci aminte de lucrurile frumoase pe care le-a facut pentru tine.


~Da tot ce ai mai frumos pentru persoana de langa tine.Nu pierzi nimic.Nici macar orgoliu.

~Nu trebuie sa faci o tragedie din nimic.Toate vin si se duc...

~ Iubeste pe cine te iubeste;)

~ Daca intuitia ta feminina iti spune ca te-a mintit, clar te-a mintit.

~ Daca nu vrea sa te vada in seara asta, il constrangi degeaba...vei reusi doar sa il faci sa va vedeti...nu si sa vrea sa te vada..

~Invata sa spui "nu" atunci cand pur si simplu nu ai chef de ceva...si nu gasi scuze de doi lei, doar spune adevarul...

~Toata lumea isi pozeaza picioarele...oare cat mister si simt artistic pot ascunde niste poze cu...picioare?!

~Nu te grabi sa pui eticheta celor din jurul tau, daca nu ii cunosti..s-ar putea sa fii surprins.

eu ma mint, tu te minti, noi ne mintim...

Oamenilor le place sa se minta singuri.Le place sa creada ca totul este perfect, cateodata, de teama sa nu sufere din lipsa de perfectiune...Le place sa creada ca iubesc, desi sentimentul lor se reduce deseori la o simpla afectiune, poate chiar compasiune...Le place sa creada ca sunt iubiti de ceilalti, desi sunt facuti sa sufere cu mare usurinta. Le place sa creada ca vor trece usor peste anumite probleme, desi numai ei stiu cu ce greutati se vor confrunta. Le place sa accepte anumite compomisuri, desi stiu ca vor regreta.Imi displac oamenii care pretind perfectiunea, care nu deschid bine ochii in jurul lor si vad doar intr-o anumita directie.Nu ii inteleg pe oamenii care se complac in anumite situatii care le fac rau, si ii admir pe cei care au curajul sa puna punct unui capitol din viata lor si sa o ia de la capat. Ii invidiez pe oamenii care iti spun verde in fata ce ii doare si pe cei care nu sufera din orice fleac. De fapt...toti ne mintim la un moment dat.Cred ca daca nu ne-am contura universul asta plin de speranta si de iluzii, am fi niste deprimati.Am sta sa ne plangem de mila, pentru ca nimic nu este de fapt asa cum ne dorim...

Draga Mosule,

M-am gandit totusi ca ar fi bine sa iti scriu inca de la inceputul lunii, ca nu cumva sa vina Craciunul si tu sa nu apuci sa citesti si scrisoarea mea...:)
Nu sunt pretentioasa:vreau putina zapada in decembrie, sanatate, mai multa afectiune din partea unora, mai putine dureri de cap si de stomac, pastile pentru uitat, leac pentru iubire, mai multa ambitie si curaj si un gram in plus de nebunie si optimism...aaaa,si uitasem:o familie fericita! :D sper sa primesc asta de la tine, mai ales ca anul trecut nu ai citit scrisoarea mea...:)

Nu iti cer "peaceeeee in the world" pentru ca stiu ca lucrezi la asta de mult timp...poate la anu':) Nu iti cer nici numerele de la Loto, pentru ca eu nu joc niciodata la Loto:)

P.S:daca iti las prajituri si lapte, vii?:)

portia de dragoste

In fiecare zi ma trezesc,imi iau portia de drog din iubire si merg mai departe...si timpul trece pe langa mine fara sa ma gandesc la viitor, la ce va fi maine cu noi, la asteptatul sfarsit,la suferinta programata...mi-e teama sa privesc asta! Prefer sa traiesc asa, ca un muribund...prefer sa aman cu fiecare zi suferinta! Sa ma imbat cu apa rece si sa mai astept sa treaca o saptamana ca sa ma gandesc ce vreau cu adevarat de la viata asta...am inceput sa ma indoiesc si de singurul lucru care ma facea sa zambesc...am inceput sa ma indoiesc de iubire.Iubirea e un rahat dulce...Putem foarte bine sa traim si fara asta. ..iubirea se pierde in timp.Si ajungem la batranete sa traim poate nu cu un om pe care il iubim ,ci cu un om pe care "il suportam" si care "ne suporta " si el la randul lui..Nu cu un om pe care il iubim, ci cu baiatul pe care ni l-a ales mama sau tata...De ce nu putem sa ne alegem noi persoanele pe care sa le iubim?Iubire se numeste oare atunci cand il accepti pe celalalt cu totul,asa cum este el in realitate?De multe ori sentimentul de iubire este confundat cu obsesie, posesivitate, admiratie, obisnuinta etc .Eu am sentimentul ca nu confund nimic...si ajung la concluzia ca dragostea nu face decat sa coloreze o relatie....prefer sa am o relatie fara culoare si implicit fara suferinta in cazul asta...e prea mult pentru mine. Sunt convinsa ca leacul pentru dragoste vine insa in timp, cu rabdare,cu ambitie si mai ales...cu suferinta....Tocmai de asta preferam sa nu ne mai antrenam in relatii de dragoste, ci doar in relatii...

again about men

Barbatii sunt ca niste copii:asa cum ii educi,asa ii ai. Clar! daca te-ai obisnuit cu manierele lui proaste, cu un comportament neglijent, cu dragoste cersita, cu afectiune din joi in Paste sau, in cele mai rele cazuri, cu jigniri sau cu manifestari violente, e numai ta.E vina ta ca ai trecut peste, ca atunci, in momentul ala de slabiciune, ai facut un compromis. E vina ta, pentru ca nu ai stiut sa te impui si sa te faci respectata. Stii foarte bine ce vrei de la viata:daca X nu respecta standardele tale, de ce te mai complici spunand ca "poate o sa mearga/poate o sa se schimbe...??" Nu!Nu o sa schimbe niciodata daca nu a facut-o pana atunci.Nu o sa schimbe niciodata pentru tine, daca tu il accepti asa cum este. NU o sa vada niciodata ca vrei sa fie mai afectuos daca tu te-ai multumit intotdeauna cu dragostea cu portia pe care ti-a dat-o.Nu iti convine ceva?Revolta-te! Ai o sansa din 2 sa salvezi relatia. Din momentul in care faci compromisuri pentru persoane care nu merita, deja esti cu un pas in urma in relatie. Invata sa te respecti mai intai pe tine si abia apoi sa iti faci visuri si iluzii care se vor irosi oricum. Nu alerga dupa nimeni care nu te respecta si care nu isi da interesul cu adevarat pentru relatie si pentru tine.De ce iti place sa te complici? viata e foarte simpla.Simti ca nu e ceea ce vrei, mergi mai departe.Calca-ti pe inima,pentru ca daca nu o faci tu, altii te vor calca in picioare...viata e o lupta.O lupta in care dragostea are din ce in ce mai putina putere...

dreams come true/the cruel reality

La naiba cu visurile!nu sunt bune deloc,uneori.Ne indeparteaza de realitate,ne fac sa ne conturam o lume proprie si sa traim continuu asa,fara contact cu fata dura a vietii...Nu mai vreau sa visez!vreau sa ma trezeasca cineva din cercul asta vicios,sa ma opresc din a ma hrani cu iluzii si sa primesc acum loviturile alea in fata,nu mai tarziu,cand va durea si mai tare...Sunt momente in care mi-e teama de realitate.Si atunci prefer sa ma intorc in labirintul meu plin cu sperante.Dar sunt si momente in care realitatea parca imi face cu ochiul si incearca sa imi spuna ca ar fi cazul sa mai cobor si eu dintre nori...Cateodata ma antrenez intr-un vis nou si,desi stiu ca la un moment dat se va sfarsi,continui pentru ca doar asta imi da entuziasm,dorinta de viata si energie...Si apoi ajung in situatia in care plina de elan incep sa ma indoiesc de durabilitatea visului meu si iar balonul cu vise se sparge...apoi o iau de la capat...daca as putea sa visez cu mai multa incredere!si acum urla o voce si imi spune:cu cat increderea e mai mare,cu atat dezamagirea va fi pe masura...ufff!Nu toate visele ajung acolo,sus,dar avem nevoie de ele ca de un drog....

nebunie in the city

In ultima perioada am avut parte numai de intamplari care m-au facut sa cred ca nimic nu ma mai mira in ziua de astazi.Serios!daca maine o sa vad un om cu un rahat mare in cap mergend pe strada,chiar nu m-as mai mira...Acum 2 zile, am plecat spre facultate mai devreme,ca sa am timp sa trec si pe la o librarie sa imi iau 2 pixuri...toate bune si frumoase pana cand ajung in locul cu pricina si observ cu entuziasm ca trebuie sa ma asez la o coada mirifica...doar o singura vanzatoare in ditamai libraria.In timp ce doamna impacheta nu stiu ce hartie pentru un om,ceilalti se uitau la ceas...La un moment dat striga aceasta vizibil iritata la un barbat care se plimba pe acolo:"cheam-o ma pe Rodica,nu vezi cata lume e aici?unde s-a dus??" peste 5 minute apare si cealalta vanzatoare cu viteza melcului...o intreaba pe tipa din fata mea ce doreste:"hartie fotografica".Derutata,ca si cum abia atunci facuse cunostinta cu marfa pe care o avea in magazin,vanzatoarea o intreaba pe colega sa:"auzi,ma, da' unde e hartia fotografica??" R:"uita-te si tu acolo, prin depozit. "Pleaca doamna si dupa alte 5 minute,vine parca nepasatoare:"nu mai avem hartie foto

grafica".Ma intreaba si pe mine in cele din urma ce vreau,aleg 2 pixuri si doamna incearca sa scaneze suportul cu pixuri...Nu reuseste,vine cealalta si ii arata...Nu vreau sa stiu cate injuraturi si-a luat de la cei din spatele meu:D Intre timp,pana platesc eu pixurile,doamna cealalta se intoarce din depozit plina de nervi.Aduce hartia fotografica,o pune pe masa,in fata celeilate spunand:"Uite!asta e hartie fotografica!".Imi venea si sa rad,si sa plang,serios...Uite ca in ziua aia am aflat si eu cum e sa iti petreci 20 de minute intr-o librarie cand vrei 2 pixuri...
Si asta nu e tot!In ziua urmatoare,mergand spre facultate cu Cristina,o batrana ca vai de mama ei se apropie de noi pe strada,foarte amarata....ma asteptam sa zica"da-ti-mi si mie 1 leu..."da' de unde?ce credeti ca ne-a intrebat"N-aveti o tigara?" am ramas afis!
Nu mai vorbesc de vesnica problema din ratb,unde n-ai loc sa arunci un ac de mosi si de babe,care desi nu merg bine,ies la plimbare...sau de alte probleme cum ar fi cele de ordin olfactiv.Ma abtin de data asta...

In ceea ce priveste traficul din Bucharest City...e o problema veche si se pare,chiar fara rezolvare...Sa parcurgi intr-o ora cu autobuzul un traseu pe care l-ai face pe jos in 15 minute e deja demn de cartea recordurilor....Sa stai la un semafor pana se face verde si iar rosu de 7 ori e ceva normal...sa vezi cum soferul plictisit si el iese la o tigara in plin trafic...e,bineinteles,normal...o zi placuta si voua!:)

kdxmsdlfjldut

Din cauza crizei financiare,nu o sa mai public nimic pe blog un timp indelungat.O saptamana placuta!;)

no,no,no,don't lie...

Am nervi.Am varsat cutia cu crema pe tastatura si acum,dupa incercari prelungite de a sterge,stau si ma uit la crema care a intrat printre taste,in timp ce eu scriu postul asta....Stateam aseara si ma gandeam ca si minciunile isi au uneori rostul lor in viata...Nu credeam sa spun asta,dar cateodata,ce nu stii,nu te afecteaza...Desi cu totii pledam cu fruntea sus pentru sinceritate ca valoare primara,cu totii mintim.Mintim cu nerusinare:mintim din placere,din gelozie,din invidie,mintim din lipsa de preocupare,din dorinta de a proteja pe cineva,din lipsa de alternativa,mintim insa intotdeauna pentru ca "scopul scuza mijloacele".Exista lucruri care pot ramane insa ascunse doar pentru ca adevarul ar putea rani...si asta ce inseamna?asta inseamna ca exista posibilitatea sa traim intr-o lume de iluzii,intr-o lume pe care ceilalti ne-o creeaza,nu in lumea reala.Adevarul absolut nu exista.Exista doar mici adevaruri,care uneori ies la iveala.Dar de ce ma apuc eu sa vorbesc despre adevar?au facut-o altii mult mai bine.Eu spun doar ca daca mi se ascunde vreun adevar care m-ar durea,mintiti-ma in continuare,fratilor!Mintiti-ma ca si pana acum,prefer sa traiesc in lumea mea de copil,plina de iluzii invechite si naive,decat sa vad cum se topesc in fata mea minciunile de gheata.Mintiti-ma mereu si poate am sa ma mint si eu ca sunt fericita asa...
Ufff..ce ma enerveaza crema asta!Si acum ii vad conturul la radacinile tastelor.Dar ce vorbesc eu aici?nu e nicio crema,e doar imaginatia mea.Nu-i asa?spune ca da,spune ca da!

cel care nu gaseste dragostea,nu gaseste nimic...

Iubirea vazuta de noi atunci cand suntem mici:

Cand iubesti pe cineva, atunci genele tale se arcuiesc in sus, si din ochi incep sa-ti iasa stelute. Kare, 7 ani
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Atunci cand cineva te iubeste, el iti spune numele intr-un fel mai special. Stii ca numele tau este in siguranta in gura lui. Billy, 4 ani
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Iubirea este atunci cand mama il vede pe tata cum este, adica transpirat si nespalat, si totusi ii zice ca e mai frumos decat Robert Redford. Chris, 8 ani

Iubirea este atunci cand o fata pune parfum pe ea, si un baiat pune apa de barbierit pe el, si pe urma merg si incep sa se miroase. Karl, 5 ani

Iubirea este atunci cand mergi sa mananci si ii dai toti cartofii tai prajiti, fara sa ii ceri in schimb sa-ti dea cartofii lui. Chrissy, 6 ani

Iubirea este o chestie care te face sa te razi atunci cand esti obosit. Terri, 4 ani
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Iubirea este atunci cand mamica ii face cafea lui taticu, si gusta intai ea din cafea, ca sa vada daca a nimerit-o tocmai bine. Danny, 7 ani

Iubirea este atunci cand te saruti tot timpul. Pe urma, dupa ce ai obosit cu sarutatul, mai vrei inca sa fii impreuna, si atunci incepi sa stai de vorba. Asa face mama si cu tata, dar arata teribil cand incep sa se sarute! Emily, 8 ani

Iubirea este ceva care se afla in camera atunci cand deschizi cadourile de Craciun, si la un moment dat te opresti din despachetat sa asculti cu atentie. Bobby, 5 ani
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Daca vrei sa inveti cum sa iubesti cel mai bine, poti chiar sa incepi cu un prieten care nu-ti place deloc. Nikka, 6 ani.

Iubirea este cand ii spui unui baiat ca-ti place camasa lui, si atunci el se imbraca cu ea in fiecare zi. Noelle,7 ani

Iubirea este ca o femeie batrana care traieste cu un barbat batran, si care sunt inca prieteni, cu toate ca se cunosc deja chiar foarte bine. Tommy, 6 ani
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Iubirea este atunci cand am avut concert de pian, si eram pe scena si mi-era frica. Cand m-am uitat in sala, toata lumea se uita la mine si nu zicea nimic, dar l-am vazut pe taticu zambind si facandu-mi cu mana. El era singurul care facea asa ceva, si atunci nu mi-a mai fost frica. Cindy, 8 ani.

Mamica mea ma iubeste mai mult decat oricine. Pentru ca ea ma saruta intotdeauna seara la culcare.Clare, 5 ani.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Iubirea este atunci cand mamica ii da lui taticu cea mai buna bucata din friptura de pui. Elaine, 5 ani

Iubirea este atunci cand catelusul vine si te linge pe fata chiar daca l-ai lasat singur toata ziua. Mary Ann, 4 ani
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Stiu ca surioara mea mai mare ma iubeste, pentru ca imi da mereu hainele ei, si ea trebuie sa mearga sa-si cumpere altele! Lauren, 4 ani.

O las pe sora mea mai mare sa ma certe pentru ca a zis mamica ca ea ma cearta pentru ca ma iubeste. Si atunci o cert si eu pe cea m ai mica, care este in fasa, si este asa de draguta, ca nu poti sa n-o iubesti! Bethany,4 ani
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Iubirea este atunci cand mama il vede pe tata stand pe toaleta, si nu-i zice ca e dezgustator. Mark, 6 ani

Cand bunica a avut artrita, nu putea sa se aplece ca sa-si vopseasca unghiile de la picioare, si atunci bunicul se apleca si i le vopsea el, chiar si cand a avut si el artrita la maini.Asa este iubirea. Rebecca, 8 ani
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

love is in the air

Iubesc...da,iubesc!e un sentiment ciudat.Ti-e teama sa nu-l pierzi pe cel de langa tine,ti-e teama ca,poate,sentimentele nu sunt reciproce.Ti-e teama ca poate o sa suferi,dar niciun sentiment vreodata nu te va face sa te simti atat de fericit.Simti ca incepi sa traiesti,ca incepi sa te bucuri cu adevarat de ziua de maine.Ti-e dor de el,adormi trista daca nu il vezi si te trezesti cu gandul la el.Mergi pe strada plina de viata,iar mersul prin casa se transforma intr-un ritm pe care numai inima il cunoaste.Ai merge desculta pe plaja o noapte intreaga pana in zori pentru a a-l intalni acolo unde v-ati intalnit prima oara.Ai sta singura pe o banca in parc ore in sir,doar pentru ca iti e dor de voi...Ai renunta la tot ce te inconjoara si chiar la tine pentru el...

Esecul dauneaza grav sanatatii

Un amic gasise la un moment dat o justificare pentru singuratatea lui: “Toate femeile sunt niste curve”. Un enunt categoric presarat cu traditionalele condimente: materialism, superficialitate, intelect redus si hedonism exacerbat. Ironia facea ca in acea perioada si eu incercam sa gestionez un esec de ordin emotional. Contextul parea favorabil crearii unei grupari razboinice care sa puna capat sursei tuturor relelor de pe Pamant: femeia contemporana. Si totusi nu s-a intamplat. De ce?
Un esec, sapte sau douazeci nu justifica o astfel de reactie fata de sexul opus. Daca m-as alinia curentului de opinie amintit mai sus, as obtine doua rezultate: a) as insulta gratuit miliarde de femei pe care nu le cunosc si b) m-as arunca singur si definitiv dupa gratiile mintii mele.Din pacate, putem vorbi despre un curent de opinie dominat de generalizari fortate si abuzive. E cam amar gustul unui esec. Cultural am fost programati sa fim niste invingatori. Performanta academica, financiara, sexuala sau sociala. Cand nu ni s-a cerut sa fim pe prima treapta a podiumului, ni s-a cerut sa fim cei mai buni – stiti zicala: “Nu trebuie sa fii primul, trebuie sa fii cel mai bun”. Ne dezvoltam si trecem prin viata cu o sete perpetua de succes.
De aceea, cand ne izbim de un esec, universul se descompune. Ambitia si energia investita in devenire se transforma in ura si negare. Negam zambetele celor din jur. Uram tot ce este viu si colorat. Avem senzatia ca acel esec sau acel sir de esecuri ne-au aratat noua cum sta treaba de fapt. Devenim paranoici si ostili. Credem despre noi ca am devenit mai maturi si mai realisti dupa ce am resimtit un esec. Trasam un cerc imaginar care, teoretic, ne va feri de toate relele din jur. Ne postam in centrul acelui cerc si incepem sa demontam mental tot ce se intampla inafara lui. Noi suntem protejati si omniscienti, ei sunt niste falsuri si niste naivi. Nu mai lasam nimic sa intre in interiorul acelui cerc, dar trimitem inafara lui sageti cu venin. Si lovim in oricine, fara discernamant. Evident, exista si situatia in care un esec inseamna startul unui indelungat proces de autodistrugere. Devenim imobili, inghetati in proiect. Teama unui esec repetat ne tine la distanta de viata si de noi insine. Singurul succes inregistrat este acela ca nu mai suferim alte esecuri. Indiferent in ce tabara ne-am afla, nu oferim o imagine placuta pentru lumea din jurul nostru. Doar ca este cam dificil sa mai reperam frumosul cand noi ne “specializam” in estetica uratului.
Asa ca, inainte de a eticheta universul, haideti sa facem niste exercitii impreuna. Sa luam o oglinda si raspundem la urmatoarele doua intrebari:
1. Cand i-am zambit ultima oara cuiva?
2. Cand si de ce ne-am zambit ultima oara?
Nu-i asa ca e cam greu de gasit raspunsul la a doua intrebare? Previzibil.
Sursa:www.eva.ro

a fi sau a nu fi civilizat...that's the question

Ideea era sa critic putin aici baietii necivilizati.De ce baietii??Pentru ca unii sunt chiar badarani si nu au pic de bun simt,nestiind cum sa se poarte cu o fata.Stati linistiti,nu mi s-a intamplat mie de curand asta,sau ceva de genu',dar mai vad si eu in jurul meu pe unul sau pe altul si pur si simplu ma minunez.Nu doar baietii sunt necivilizati,ci si fetele uneori si tocmai de asta nu o sa critic aspectul acesta.O sa vorbesc in general despre tema asta.
Sa mergem la dictionar,poate nu mai stiu eu ce inseamna asta,sau poate,cine stie,s-a schimbat sensul,intre timp...Si gasesc:"civilizat=1.ajuns la un nivel corespunzator al civilizatiei,care duce o viata de civilizatie, 2.manierat, politicos, slefuit, cizelat,binecrescut etc." In fine, e vorba de educatie,de politete si de bun simt in mare.E chiar asa de mult?E enorm,se pare,pentru unii.
Lipsa de civilizatie este extrem de vizibila in jurul nostru.Desi evolutia secolului XXI ar trebui sa ne impinga spre civilizatie,la noi se intampla exact pe dos.Daca inainte oamenii mai aveau respect unul pentru celalalt,astazi fiecare face ce vrea.Suntem niste egoisti,nerespectuosi,suspiciosi,individualisti,fara bune maniere,narcisisti si mai ales, suntem niste INDIFERENTI. Ajunge,nu?
Din pacate, asta ne caracterizeaza cel mai bine.Asistam la tot felul de intamplari,scene, decizii in care "nu ne bagam",pentru ca nu ne priveste pe noi.Pentru ca nu ne afecteaza in mod direct,pentru ca nu ne aduce niciun castig,pentru ca nu avem timp si pentru asta, pentru ca....
Cei sapte ani de acasa sunt esentiali,din punctul meu de vedere.De acolo pleaca totul.Indiferenta se naste din lipsa de respect si de educatie.
Si ca sa ajung in directia in care batea articolul meu,vreau sa spun ca baietii aia care iti deschid usa cand intri intr-un local, care cedeaza locul pe scaun unei doamne, care sunt intotdeauna niste gntlemani,care te duc seara acasa(da,am o boala cu asta),care iti intind o haina cand iti e frig,care atunci cand ii scoti din nervi nu te jignesc ,ci aleg alte cuvinte(gen "cred ca aici gresesti.../"eu am alta parere'"),care te respecta in orice moment si in orice situatie,sunt din ce in ce mai rari...sunt pe cale de disparitie chiar.Sper doar sa nu fi intalnit eu persoanele potrivite si sa fie doar o judecata pripita....Oricum...orice poate sa moara intr-o relatie....dar atunci cand moare respectul,a murit totul...

Awake-un alt mod de a vedea realitatea

"Awake" este un film care m-a zdruncinat,pot sa spun.De multa vreme nu am mai vazut un film cu un final atat de putin previzibil.In mare,e vorba despre Clay,un miliardar,care realizeaza pe masa de operatie ca este imun la susbtantele anesteziante.Aflandu-se in timpul unei operatii pe cord deschis,el simte fiecare miscare a bisturiului...Desi ii vine sa urle,sa strige in gura mare ca e treaz,nu poate sa miste niciun deget,fiind paralizat.Aflata alaturi, sotia lui, Sam, ii da,poate,cea mai puternica lovitura:se dovedeste a fi victima unui complot la care ia parte si "prietenul" lui Clay.Si daca pana atunci ma gandeam ca urmaresc o frumoasa poveste de dragoste,de la jumatatea filmului am avut o mare surpriza,aceea de a viziona,de fapt,un thriller.Nu am indraznit nici macar sa ma pun in pielea personajului,atat de infricosator mi s-a parut...Mi s-ar parea imposibil sa ajung in situatia aia,in care logodnica si prietenul cel mai bun imi pun la cale moartea si culmea,asta se intampla sub ochii mei.Nu stiu ce m-ar durerea mai tare:sa simt cum doctorul se "joaca" cu mine pe masa de operatie,sau lovitura pe care mi-au dat-o cele mai apropiate 2 persoane din viata mea..."Awake" este un film care te face sa te gandesti ca esti un norocos ca traiesti...Viata pare o gluma,proasta in cazul lui Clay...daca stiti subiectul,in mare,nu mai are acelasi farmec,eu nu auzisem de el dinainte.Vi-l recomand,so...vizionare placuta!

Relatia de cuplu-influentata de copilarie?

Desi distanta in timp de la copilarie pana la varsta adulta (cand ajungem sa formam un cuplu) este suficient de mare, astfel incat am crede ca modelele relationale din familie, observate in copilarie si-ar putea diminua intensitatea/forta, lucrurile nu stau deloc asa. Felul in care copilul relationeaza cu parintele de sex opus, relatia dintre parinti, dintre rudele cele mai apropiate ale acestuia vor constitui un "model" fidel al propriei sale relatii de cuplu.
De exemplu, daca o fetita a trait intr-o familie in care tatal era absent din viata de familie (in sensul ca acesta nu reusea sa se indeletniceasca cu nicio sarcina familiala, nu avea grija de copii etc), iar mama se ocupa de tot ( sa-si aduca copiii de partea ei, inversunandu-i impotriva tatalui si convingandu-i ca "tatal nu face nimic"), odata devenita femeie, isi va dori langa ea un partener/sot diametral opus tatalui.
Insa, avand ca tipar/scenariu original relatia cuplului parental, va alege, in mod inconstient, un partener caruia sa nu-i pese prea mult de viata de familie, astfel ca tanara femeie nu va reusi sa adopte o atitudine diferita de cea a mamei sale, ci va repeta ceea ce a trait mama sa in relatia sa de cuplu. Fetita care traieste intr-o familie cu un tata alcoolic, va sfarsi intr-o relatie cu un alcoolic sau, daca tatal era violent/brutal cu ea si cu propria lui sotie, isi va alege un partener agresiv.
Daca parintii nu puteau trai impreuna decat intr-un continuu conflict si copiii, la randul lor, deveniti adulti vor purta in propria relatie nesfarsite dispute, parteneriatul/casnicia fiindu-le caracterizate prin neintelegeri, disensiuni si conflicte. Copii se pun in pielea parintelui de acelasi sex si repeta inconstient modelul familial cunoscut.Micutii carentati afectiv in copilarie, vor cauta parteneri care sa le umple "sacul afectiv fara fund" si negasind pe nimeni disponibil pentru o iubire continua si neconditionata, vor ajunge sa-si confirme parerea ca nu merita o astfel de afectiune din partea nimanui.
Baietelul crescut de o mama singura, nemultumita in permanenta de rolul sau familial, de intreaga situatie si de o exigenta nemasurata, nu va putea inchega relatii decat cu femei continuu nesatisfacute si revendicative. Barbatul e victima unei compulsii la repetitie care il determina sa se relationeze constant cu astfel de femei.O compulsie reprezinta un obicei de a se comporta intr-un fel anume, la care subiectul nu poate renunta. Cum e obiceiul de a fuma tigara dupa tigara, de a manca sau a bea peste masura. O buna parte din activitatile "normale" pot deveni compulsive: cand muncim prea mult (mai mult decat e necesar), cand ne gandim prea mult, cand stam peste masura la TV etc. Cand ne dam seama ca e prea mult, ca am intrecut masura? Atunci cand activitatea respectiva nu ne mai aduce nici o satisfactie si desfasurarea ei serveste de fapt la mascarea unei alte nevoi, celei adevarate (de afectiune, de exemplu). In viata afectiva a multor persoane se poate constata ca, compulsia ii poate determina sa repete constant situatii dureroase in ciuda dorintei de a gasi o relatie buna. Aceste persoane se indragostesc de un barbat sau de o femeie care nu e liber (e casatorit sau are o relatie constanta). Astfel, aceste persoane ajung sa se considere victimele nesansei in viata, insa dupa o analiza profunda se poate depista ca aleg un astfel de partener pentru ca ei insisi nu sunt pregatiti sa se angajeze intr-o relatie deplina si profunda. Pentru a "invinge" compulsia e necesara o atentie vigilenta acordata gandurilor, emotiilor si sentimentelor, iar pentru acest lucru este nevoie de curaj pentru a putea vedea ce anume ascunde aceasta compulsie si ce credinte irationale o sustin.
Desi ne credem stapanii propriilor atitudini, comportamente sau alegeri, nu facem decat sa actionam conform scenariilor, modelelor relationale timpurii intamplate/invatate in copilarie. Pornind de la acestea, ne formam dupa ele sau le repetam si nu facem decat sa continuam tragedia familiala. Nu degeaba anumite istorii de viata se repeta de la o generatie la alta...
Relatiile actuale nesatisfacatoare isi au intotdeauna sursa in scheme inconstiente de comportament, achizitionate in trecut. Pentru un tanar adult, marcat in copilarie de carente afective, viata de cuplu va reprezenta un refugiu sau un remediu la ranile afective din copilarie sau adolescenta. Insa, aceasta dragoste salvatoare va crea o lipsa: pentru a putea fi implicat intr-o relatie amoroasa suficient de "implinita" este nevoie de o persoana mai echilibrata decat sine insusi, lucru foarte greu de atins. Atunci cand suferim de o lipsa afectiva, riscul de a atrage o persoana cu acelasi handicap afectiv este mare. De cele mai multe ori, in cuplu vorbim de un sistem care implica si "o atitudine fata de..." sau "o reactie la...". Nu doar prin "puterea" sau "modelul" unuia dintre parteneri se ajunge la un deznodamant, ci prin interactiunea modelelor celor doi. Scenariul de viata al unui partener se suprapune celuilalt.
Intr-un cuplu, unul dintre parteneri se foloseste de comportamentul celuilalt pentru a intari o credinta primara constituita in familia de apartenenta (ca barbatii sunt distanti in cuplu, precum tatal, sau ca femeile sunt exigente, nemultumite, ca mama). Ii ofera celuilalt motive sa actioneze intr-un fel anume sau ii atribuie intentii care nu il privesc in niciun fel pe celalalt, ci pe cei apropiati din vremea cand acesta/aceea era copil. Acela e momentul cand cei doi nu se mai intalnesc in planurile de viata, in descoperirea sinelui, ci exista o continua diferenta ce conduce la un diferend care nu poate decat sa-i desparta.
Printr-un lung sir de atitudini si comportamente, il incitam pe celalalt, de multe ori fara sa ne dam seama, sa ocupe un anumit loc pe care i l-am desemnat cu mult timp in urma, pentru a ne mentine intacta o perceptie asupra lumii pe care am plamadit-o in urma experientei traite din copilarie, in familia de origine.
Pentru a iesi din scenariu si din compulsia la repetitie e nevoie sa ne formam noi scheme de functionare, noi abordari de relatie, lucru posibil doar printr-un proces indelung de analiza personala sau psihoterapie. Printr-un proces terapeutic e posibil ca subiectul suferind sa revina in contact cu vechile suferinte uitate si sa evacueze tensiunile acumulate.
Sursa:www.eva.ro

missing somebody/something

E neplacut sa iti fie dor de cineva si sa fii legat de maini si de picioare.
Oricat te-ai zbate,nu reusesti sa iti alini ranile din inima.Te simti de parca ceva te apasa,te framanta constant si nu te lasa sa faci niciun pas.E dureros sa te prefaci ca totul merge ca pe roate,cand de fapt numai tu stii cu adevarat ce simti acolo,in coltul ala intunecat al inimii tale.
Tuturor ne este dor.Ne este dor de copilarie,de mama care a plecat in alta tara sa lucreze,de tovarasul de joaca de odinioara,de profa de engleza,de colega de banca din generala sau de prima iubire din liceu...Astea-s insa "doruri" cu care poti sa traiesti.Dorul ala pentru persoana iubita este diferit.E un chin permanent,e un sentiment care te sacaie,lipsa celuilalt te face sa te gandesti din ce in ce mai intens la ea.Te face sa iti imaginezi "ce s-ar intampla daca ar fi acum si aici",te face sa iti dai seama ce iti doresti cu adevarat si mai ales pe cine...Se intampla de multe ori sa ne fie dor de cineva,doar pentru ca ne-am obisnuit o vreme indelungata in prezenta sa.Dar exista o linie separatoare destul de clara intre a-ti fi dor de cineva din obisnuinta si a-ti lipsi cu adevarat.
Ulterior incepem sa realizam ca ceea ce ne lipseste este de fapt ceea ce conteaza cu adevarat...ceea ce am iubit candva.
Mi-e dor de copilarie,de adolescenta,de perioada in care plangeam pt un "El" si credeam ca durerea mea este cea mai mare durere posibila.Mi-e dor de zilele de vara in care imi faceam o cafea fierbinte,urmaream cu mama un serial in fiecare zi la 13:05 si apoi jucam carti cu sor'mea.Mi-e dor de tanti aia care vindea inainte la noi,la magazin.Si de diriga noastra din generala care m-a invatat cu adevarat gramatica.Mi-e dor de colega din banca din spate ,din generala,careia ii promitam ca vom fi mereu prietene,orice ar fi,si de blondul ala de care imi placea inca dintr-a treia si la care am visat cativa ani buni.
De colindatorii aia care veneau in Ajun si care mereu imi daramau ditamai omul de zapada facut de mine si de tata.De zapezile alea pana la genunchi,de serile de iarna in care beam vin fiert...Mi-e dor de mine de atunci.
Mi-e dor de mine care era atunci cand el se afla in prezenta mea.De tot ce ma facea sa simt,sa visez si sa imi doresc.Mi-e dor de sentimentele alea si nu vreau sa le indepartez din inima,cu pretul suferintei..Mi-e dor de trecut.

cugetari

Si pentru ca afara este o vreme de betie,nu ar strica putina meditatie:) Asa ca am adunat aici cateva citate care mie imi plac foarte mult...

"Dragostea îi arată omului cum ar trebui el să fie. Când iubeşti, descoperi în tine o nebănuită bogăţie de tandreţe şi duioşie şi nici nu-ţi vine să crezi că eşti în stare de o astfel de dragoste."(Anton Cehov)

"Dacă vă este frică de singurătate, nu vă căsătoriţi".(Anton Cehov)

"Speranţa este lucrul cu pene aşezat în suflet şi care cântă melodia fără de cuvinte şi nu se opreşte niciodată."(Emily Dickinson)

"Experienţa ne învaţă că oamenii nu învaţă nimic din experienţă."(George Bernard Shaw).

"Un bărbat îndrăgostit este mai dibaci decât o sută de avocaţi."(proverb spaniol).

"Pariaţi că Dumnezeu există. De câştigaţi, câştigaţi tot; de pierdeţi, nu pierdeţi nimic."(Blaise Pascal)

"Fiind intrebat “Cum ar fi barbatii fara femei ?”, Mark Twain a raspuns: “In primul rand fericiti! Apoi putini, putini, din ce in ce mai putini!” - Mark Twain

"Cateodata oamenii se impiedica de adevar,dar de cele mai multe ori se ridica si merg mai departe."(Churchill)

In love with 2?

Vorbind cu cineva zilele trecute,ma intrebam...un barbat poate iubi doua femei in acelasi timp?dar o femeie?poate sa iubeasca doi barbati?Raspunsul meu este NU.Si nu pentru ca nu mi-ar conveni mie sa fiu parte dintr-un trio,ci pentru ca eu asa cred.Si acum sa spun si de ce.
In primul rand, cine crede ca e indragostit de 2 persoane in acelasi timp,dupa mine,se insala.Poti sa doresti o persoana,sa fii atras din punct de vedere fizic,sa ai ceva de impartit cu el/ea(ceva care nu prea are legatura cu iubirea),sa ai nevoie de ea,dar in niciun caz sa o iubesti.Poti eventual sa crezi ca iubesti doi/doua in acelasi timp si sa te inseli.E atractie sau nevoie.Nicidecum iubire.Iubirea adevarata nu poate fi mai mult decat una singura.Si argumentul ca fiecare iubire e diferita nu prea sta in picioare pentru mine in cazul asta.Nu am nevoie de diferite exemple,de situatii din mass media sau de viata lu' cutarica.Nu ai de unde sa stii tu ce a fost cu adevarat dincolo de imaginea pe care au afisat-o.Nici eu nu am de unde sa stiu,intr-adevar.Asa ca iese din discutie.Dar pentru mine iubirea e mai mult decat a te intalni zi de zi cu celalalt doar pentru ca "asa se face".E mai mult de a-i spune celuilalt cuvinte frumoase doar de dragul unei relatii aparent frumoase...Atunci cand ai impresia ca iubesti doua persoane,nu iubesti niciuna de fapt.Multa lume confunda a iubi cu "a tine la..." ,"a dori","a avea nevoie de...",sau mai stiu eu ce...Pentru altii,iubirea inseamna un moft,o confirmare a propriei puteri de seductie.De ce se confunda asa de usor iubirea?Dragostea nu are de-a face cu nimic din toate astea.Nu e musai sa fii cu cineva din dragoste.De ce apare cuvantul iubire acolo unde nu ii este locul??Pentru mine iubirea inseamna sa il porti pe celalalt in suflet,sa te culci cu gandul la el si sa te trezesti cu acelasi gand,sa simti ca nu poti sa iti continui existenta fara el,sa ai nevoie de el pentru a merge mai departe,sa vrei sa fie doar al tau si tu sa fii numai a lui....sa vezi soare cand afara ploua,sa vezi bunatatea in oamenii rai...sa simti o energie,o impacare sufleteasca alaturi de el....si sa-mi spuna mie cineva ca poti simti asta pentru doi oameni deodata!!!

ce ii excita pe barbati?

Acest rezumat nu este disponibil. Dați clic aici pentru a vedea postarea.

indragosteala

Cred ca e cel mai placut sentiment sa fii indragostit.Mai ales cand simti ca e reciproc.E atat de frumos sa vezi doi oameni care se tin de mana,care se saruta,care impartasesc acelasi mister,aceleasi ganduri si sentimente.Sa ai la cine sa te gandesti seara,atunci cand adormi,sa aiba cine sa iti zica de fiecare data "noapte buna",sa aiba cine sa fie alaturi de tine atunci cand nu te simti prea bine sau atunci cand ai nevoie de ajutor.Sa ai cu cine sa colinzi parcurile,sa aiba cine sa te sune din cand in cand doar pentru a te intreba cum te simti...Entuziasmul ala si siguranta,bucuria aia aparent prosteasca si fara motiv,stabilitatea pe care ti-o ofera o relatie serioasa,modul in care celalalt te face sa te simti si fluturii aia din stomac sunt stari atat de placute prin care am vrea cu totii sa trecem de cat mai multe ori.E o minune sa fim indragostiti.E un mare noroc.Sa nu ne pese de nimic,sa fim mereu cu capul in nori si sa visam...Si cel mai insensibil om isi doreste asta,cel putin acolo,in sufletul lui.Cred ca daca ni se da din nou sansa de a simti starile astea,ar trebui sa profitam din plin de fiecare moment...pentru ca nu e nimic mai frumos pe lume decat doi tineri indragostiti.

mda...ce constatare!

De ceva timp asist cu nepasare la un lucru ce mi se intampla...simt cum mor in mine sentimente si persoane pentru care candva poate as fi murit eu.Simt ca daca m-as intoarce acolo unde am ramas,nu ar mai fi la fel.A disparut orice farmec...cat de frumoasa e dragostea asta...ca dragostea orbeste este cel mai adevarat lucru care se putea spune...Atunci cand iubesti pe cineva,incepi sa iti faci in minte o imagine asupra acelei persoane.Si cu fiecare zi o imbogatesti cu tot felul de ornamente.Ii vezi calitati nedescoperite inca,il vezi numai pe el,simti ca doar alaturi de el poti simti ceva anume si nimic altceva nu mai conteaza.De fapt,asta e doar frumusetea dragostei.Cand incepi sa te detasezi,incepi sa vezi cu obiectivitate tot.Incepi sa vezi cam cum vedeau cei apropiati relatia ta,incepi sa te intrebi ce ti se parea atunci atat de miraculos si nu poti sa iti explici...Iti pare rau ca se sting incet simtaminte frumoase in tine si devii constient ca oricine altcineva ar putea cel putin incerca sa te faca sa te simti ca atunci...E ca o trezire necesara la viata,cand moartea e mai dulce.E ca un foc ce se stinge in timp ce tie iti este mai putin frig cu fiecare zi.Cred ca am scris destule despre sentimentele astea.Si vine un moment in care simti ca nu mai ai nimic de zis,pentru ca incepi sa nu mai simti nimic.Fericirea ne lasa fara vorbe.Nu ne indeamna niciodata la scris.Destul de rar,poate.Numai suferinta,lipsa cuiva sau despartirile ne pot indemna sa simtim nevoia de a ne exprima.Asa ca nu o sa mai scriu o vreme despre sentimentele astea,pentru ca am cam epuizat stocul...O sa trec la unele noi,imbracate in haine de toamna,o sa imi sterg ultimele lacrimi,o sa imi fac curatenie in ganduri si o sa merg mai departe.O sa car dupa mine urma de experienta si nu o sa o mai dau in bara la fel de usor.Ma voi dezbraca de regrete si voi lua totul ca pe o etapa frumoasa din viata.O sa pastrez doar amintirile,pentru ca ma fac sa zambesc de fiecare data...

oamenii...se schimba?

Imi spunea cineva odata ca oamenii nu se schimba.Ca ei raman la fel tot timpul si daca se comporta diferit,este pentru ca vor sa para altfel decat cum sunt in realitate.Ca ei sunt mereu niste copii in sufletul lor si ca joaca diverse roluri zi de zi doar pentru ca simt teama si pentru a se proteja de ochii celorlalti...oare asa este?Da,cred ca oamenii pastreaza intotdeauna in sufletul lor o farama din varsta copilariei...dar mai cred si ca oamenii se schimba.Vine o vreme cand oamenii se maturizeaza,cand incep sa vada altfel lucrurile,cand trec prin intamplari,experiente,probleme,situatii care ii marcheaza.Care ii invata ceva.Care ii schimba.Atunci cand intalnim pe cineva si devenim apropiati de o anumita persoana,involuntar,imprumutam cateva trasaturi ale acelei persoane.Suntem cate putin din fiecare persoana pe care am cunoscut-o candva.Cate putin din noi(din trasaturile noastre specifice,din educatie si din formarea persoanala in mediul in care am trait) si cate putin din experienta pe care o avem in spate.Astfel se formeaza persoanalitatea fiecaruia,zic eu.Asa se contureaza,in timp,eul nostru.Sunt mai multi factori care contribuie la asta,dar nu vreau sa ii analizez in detaliu.Vorbeam despre schimbari.Exsta si un proverb"lupu-si schimba parul,dar naravul,ba!". Sunt cazuri in care oamenii nu se pot schimba.Desi spun ei ca o vor face,ca incearca sau mai stiu eu ce,ambitia nu e atat de mare pe cat ar trebui.Cand iti propui sa faci ceva,nu poate sa nu iasa decat daca nu vrei.Stiu ca e cam trasa de par ideea,dar asa este.E greu sa iti duci la bun sfarsit un plan concentrandu-te doar pe victorie,fara a tine cont de impedimentele aparute ulterior.De asta multi renunta si se resemneaza.Vedem diferite cazuri de oameni viciosi,alcoolici,dependenti de droguri,violenti etc.In multe situatii acestia reusesc sa isi schimbe viata.Reusesc sa iasa din lantul asta vicios.Cu mult sprijin,intr-adevar dar la baza sta tot propria lor ambitie si dorinta,cred eu.Exista si oameni pe care viata ii schimba.Pentru unii e nevoie de o experienta nu tocmai placuta ca sa constientizeze necesitatea schimbarii.Cateodata e nevoie de un soc,de un accident,de o pierdere,de o cearta,de suferinta,ca sa ne trezim la realitate.Din pacate,pentru unii se intampla sa fie prea tarziu.Altii,in schimb,mai primesc si a doua sansa.Ar trebui sa ne dam seama cu totii ca viata asta nu e chiar atat de lunga si ca sansele nu vor veni la nesfarsit,asa ca ar trebui sa profitam de tot ceea ce primim si sa ne bucuram de fiecare victorie.Da,si eu m-am schimbat.Si in ultimii 3 ani simt ca m-am schimbat foarte mult.Este poate si datorita varstei specifice schimbarii si maturizarii.Evident ca ma simt tot un copil,dar un copil care vede lumea cu alti ochi astazi.E si normal.
Iar in concluzie,da,eu chiar cred ca oamenii se schimba.Si nu doar pentru ca e normal,odata cu trecerea timpului.Nu ma refer doar la formare si maturizare.Exista situatii in viata care ne obliga sa fim altfel la un moment dat.Schimbarea face parte din noi.

momente din viata

Sunt momente in viata in care o dam in bara rau de tot. Fiecare trece prin asta.Pe moment,evident,ne pica cerul in cap si ne spunem ca"doar mie mi se putea intampla una ca asta".Cerem ajutorul,asteptam consolare,incercam sa ne detasam si sa privim obiectiv situatia.E important ca in momentele alea sa avem prietenii alaturi de noi...ei ne pot ajuta foarte mult.Depinde si de gravitatea problemei prin care treci...daca suferi,uneori cuvintele sau sfaturile sunt de prisos...Greseala e umana.Daca nu am gresi,am trai probabil intr-un univers perfect si plin de monotonie.Perfectiunea este plictisitoare.Nici nu stii cate sentimente si cate stari ratezi atunci cand nu ai gresit...Vorbele par cateodata goale iar experientele celorlalti ti se par niste intamplari si atat.Dar atunci cand TU esti pus intr-o anumita situatie si trebuie sa o depasesti...simti pe pielea ta totul.Asta face mai mult decat toate vorbele si sfaturile din lume.Sa gresim ne ajuta.Sa persistam in greseala-nici asta nu-i bine.Mi-amintesc acum de un proverb "cine se impiedica de doua ori de aceeasi piatra merita sa isi sparga capul." Este normal sa gresim.Nu este normal insa sa repetam greselile.Si daca ai invatat ceva din ceea ce ai trait...nu o vei face.Exista greseli mici..nesemnificative.Dar si greseli mari..existentiale.Cert este ca o experienta neplacuta ne poate schimba total.Si poate ca aveam nevoie de schimbarea asta.Important este sa trecem peste,sa ne detasam de situatie,sa invatam ceva din fiecare experienta si sa mergem mai departe,profitand de ceea ce am invatat.Oamenii nu sunt ceea ce par.Uneori poti avea impresia ca tu esti singurul tantalau din lumea asta care a gresit sau care nu a facut ceva bine.Te uiti in jur si vezi numai persoane perfecte si te intrebi "cum de X-ulescu este mereu atat de..?"Relax...toti fac la fel la un moment dat. Insa nu toata lumea spune ceea ce simte...Oamenii sunt reci.Oamenilor le este rusine cu ceea ce au facut.Si asta nu este de condamnat.Fiecare alege sa fie cum vrea.Unii plang,cer ajutor,fac din totul o tragedie,altii tac,se chinuie,mediteaza,sunt melancolici....iar altii nu au niciun stres.Li se rupe de tot,si trec peste mult mai repede....aparent.Starile si emotiile,sentimentele se nasc acolo si vor iesi la suprafata atunci cand nu mai este nevoie...Plangi,urla,enerveaza-te pe toata lumea,elibereaza-te.O sa-ti treaca pana la urma.Toti gresim.Asta este viata.

asteptandu-te

Mi-era teama sa dau din nou ochii cu locul ala si totodata muream de nerabdare.Simteam ca e singurul loc in care te pot regasi,singurul loc in care puteam sa imi hranesc putin dorul si speranta de a te revedea.De data asta soarele era cel care se reflecta usor in undele lacului.Statea sa apuna.Cateva pasari in zbor pareau sa se pregateasca de plecare,acoperind totul cu o ceata negra si suparatoare de regrete.O voce chinuita urla in mine.Voia sa evadeze,sa se transforme intr-un ecou prelung de vaiet si sa sa ajunga in cer,sa cutremure toti norii.Doi tineri entuziasmati pe malul lacului isi pregateau meticulosi unditele.O tanara trece pe langa ei si il abordeaza pe unul:"Imi dai mie pestele prins?"Nu aveam chef nici macar sa schitez un zambet.Eram departe cu gandul...Speram sa vii acolo.Atunci.Imi parea incredibil,dar totusi speram...Sper macar sa visez ca iti vad silueta in departare.Speram sa simt cum ma bati cu palma pe umar si eu sa ma intorc tresarind.Te-am cautat in fiecare colt ce imi amintea de tine.In fiecare loc in care ma tineai de mana,pe fiecare banca pe care am stat,in fiecare strop de apa si in fiecare fir de iarba...Dar nu ai venit.M-am ridicat fara vlaga.Am obosit sa te astept.Mi-era frig.Se facuse seara.Mi-era atat de rece.Mi-am ridicat geanta si am luat-o usor spre tramvai...

Stiati ca...?

- In razboiul civil din SUA dupa o batalie se afisau ranitii si mortii? Cand armata nu avea pierderi se afisa "0 killed" (0 morti) de acolo provine expresia O.K.

-Nu se poate stranuta cu ochii deschisi?

- Cuvantul cimitir vine din grecescul koimetirion care inseamna "dormitor"?

- Daca o statuie reprezentand un erou pe cal prezinta calul cu doua picioare in aer, personajul a murit in batalie. Daca are un picior in aer a murit ranit dupa batalie si daca are patru picioare pe jos a murit de moarte naturala?

-In ziua de azi este ceva jignitor sa arati cuiva degetul mijlociu. Dar acum sute de ani gestul avea alta semnificatie. Inaintea bataliei de la Agincourt din 1415, francezii, anticipand victoria lor asupra Angliei, au decis sa le taie degetul mijlociu tuturor soldatilor luati prizonieri. Asta pentru ca fara degetul mijlociu le va fi imposibil sa mai traga cu arcul si astfel sa mai ia parte la vreo lupta pe viitor. Insa francezii au pierdut acea batalie iar soldatii englezi ii batjocoreau aratandu-le degetul mijlociu, pe care acestia intentionasera sa li-l taie.

- Cand englezii au ajuns in Australia au vazut un animal ciudat care sarea prin paduri. Au chemat un bastinas si l-au intrebat prin semne ce animal era acela. Cum bastinasul repeta "kan ghu ru" ei au adoptat acel nume pentru animal. Dupa mult timp cercetatorii au constatat ca bastinasul de fapt spunea "nu inteleg"?

- Pisicile au peste o suta de corzi vocale, pe cand cainii au doar in jur de zece?

-Ochii nostri au intotdeauna aceeasi marime de la nastere, dar nasul si urechile noastre nu se opresc niciodata din crestere.

- Exista o specie de musca: Cephenomia al carei zbor depaseste vitezasunetului ? Ea se deplaseaza cu 1300 km/h.

- O zi pe planeta Venus dureaza cat 243 de zile pe Terra.

-Daca actuala rata de crestere a populatiei se mentine, in anul 3530 masatotala a corpurilor umane va egala pe cea a pamantului.

- Gaurile negre sunt invizibile. In ele nu exista timp sau spatiu si se crede caar fi poarta spre alte universuri; daca intri intr-o gaura neagra, vei simtica esti turtit din parti si tras de cap si de picioare. Dar nimic nu supravietuieste acolo, fiind sfaramat in mici particule atomice.

-Un barbat obisnuit manânca în jur de 50 de tone de alimente de-a lungul vietiipentru a mentine o greutate de 80 de kg.

- Creierul continuã sã transmitã semnale sub formã de impulsuri electrice timpde aproximativ 37 de ore dupã moarte.

- Matematicianul John von Neumann a calculat ca mintea umana poate inmagazina 280 de catralioane de biti de memorie?

- Persoanele care consacră mai mult de o oră pe zi pentru a naviga pe internet, în afara orelor de program, trăiesc diferit de ceilalţi oameni şi consacră mai puţin timp reflecţiei, este concluzia unui studiu al institutului canadian de statistică, transmite AFP.Marii “consumatori” de internet sunt mai puţin activi, mai solitari, petrec mai puţin timp cu copiii lor sau cu persoana iubită şi sunt mai puţin înclinaţi să iasă să-şi petreacă timpul în afara casei. Acestea sunt concluziile studiului realizat în 2005 de Institutul oficial de statistică din Canada, la care au participat 20.000 de persoane.

- 35% din cei care se folosesc de anunturile matrimoniale sunt deja casatoriti?

- Plamanul drept primeste mai mult aer decat cel stang?

-O noapte plina de pasiune este cea mai buna metoda de a scapa de stresul acumulat dupa o zi obositoare la serviciu. Dupa declaratiile unor cercetatori englezi, efectele dureaza chiar si o saptamana.

- Un melc poate dormi vreme de 3 ani!

-TYPEWRITER este cel mai lung cuvant care poate fi scris folosind doar literele de pe un rand al tastaturii de calculator.

-Thomas Edison, inventatorul becului, se temea de intuneric?

-Femeile rostesc 8.000 - 9.000 de cuvinte pe zi, iar un bărbat obişnuit între 2.000 şi 4.000 de cuvinte pe zi. Deci femeile vorbesc de două-trei ori mai mult decât bărbaţii. Diferenţa se vede la cupluri seara, când se aşează la masă, pentru că, în mod normal, el şi-a terminat cele 4.000 de cuvinte, nu mai are nimc de zis la sfârşitul zilei, dar s-ar putea ca ea să mai aibă de spus vreo 4.000-5.000 de cuvinte.

-In urma unui sondaj facut in SUA de compania Unilerver, majoritatea femeilor ar accepta 15 luni de abstinenta pentru o noua garderoba, iar unii barbati ar renunta de tot la sex daca ar scapa de munca.

-Un pahar cu apa fierbinte ingheata mai repede in frigider decat unul cu apa rece.

-Cuptorul cu microunde a fost inventat de un om de stiinta care trecand prin dreptul unui tub radar de masurare a vitezei a observat ca ciocolata din buzunarul sau s-a topit.

-Benzile desenate cu Donald au fost interzise in Finlanda pentru ca acesta nu purta pantaloni.

-Ciocolata, sexul si frigul pot spori performantele intelectuale.

-Cand o persoana moare auzul este ultimul simt perceput? Vazul este primul care dispare?

-Femeile clipesc aproape de doua ori mai mult decat barbatii?

-In medie oamenii se tem mai mult de paianjeni decat de moarte?

-Mai multe filme sunt produse in India decat la Hollywood.
Sursa:www.stiati-ca.haios.ro

Coincidente...oare?

Eu nu cred in coincidente.Nu am crezut niciodata.Cred ca tot ce se intampla are rostul lui pe lume.Nu cred nici in destin absolut.Adica nu cred ca e vina destinului ca ti se intampla tie anumite lucruri in timp ce tu stai si astepti sa iti pice un noroc in cap.De aici si pana la "destin" e cale lunga.Dar cred ca in momentul ala era nevoie de intamplarea aia,si de persoanele alea care sa faca parte din viata ta.Si mai cred ca greseala aia pe care atunci ai facut-o nu e chiar fara rost.Poate daca nu o faceai atunci,o faceai cu ocazia proxima.Avem nevoie de greseli,ca sa putem reusi.Avem nevoie de greseli,ca sa putem recunoaste greselile.Atunci cand gresim,platim.Ei bine,avem nevoie de un pret si pentru succes.

Nu cred ca intamplator intalnim anumite persoane in anumite locuri,nu cred ca e coincidenta cand intr-un oras mare te intalnesti cu o persoana necunoscuta de 2 ori,si nici nu cred ca e coincidenta daca ai pierdut un tren care poate te ducea in alta parte...

P.S:uite ca am adunat cele mai "ciudate" 20 de coincidente...va las sa va delectati:)

Topul a 20 dintre cele mai incredibile coincidente

Sursa: OddWeek.com

Blestemul masinii lui James Dean

James Dean a fost ucis intr-un teribil accident de masina, in timp ce isi conducea masina sport Porsche, in septembrie 1955. Dupa accident, masina a fost considerata purtatoare de ghinion.a) Cand masina a fost tractata de la locul accidentului si dusa la garaj, motorul s-a desprins si a cazut pe un mecanic, zdrobindu-i picioarele.b) Motorul masinii a fost cumparat de un medic care l-a montat pe masina sa de curse si a murit la foarte scurt timp, in timpul unei curse. Un alt pilot, in timpul aceleiasi curse, a suferit un accident in urma caruia a murit. Masina in care se afla avea montata cutia de viteze care apartinuse masinii lui James Dean.c) Garajul in care a fost reparata ulterior masina Porsche a fost distrus de un incendiu.d) Atunci cand, mai tarziu, masina a fost expusa in Sacramento, s-a disprins de pe stand si, in miscare, a rupt soldul unui tanar.e) In Oregon, remorca care transporta masina s-a desprins din dispozitivul de prindere si a zdrobit fatada unui magazin.f) In cele din urma, in 1959, masina s-a dezmembrat misterios in 11 bucati in timp ce era sprijinita pe niste suporti de otel.

Un copil in cadere - salvat de doua ori de acelasi om

In vara anului 1930, in Detroit, o mama tanara (si incredibil de neatenta) trebuie sa-i fi fost etern recunoscatoare unui barbat numit Joseph Figlock. In timp ce Figlock mergea pe strada, copilul femeii a cazut de la etajul unei case direct pe Figlock. Caderea copilului a fost atenuata si atat barbatul, cat si copilul au scapat nevatamati. Un noroc fantastic in sine, dar, peste un an, acelasi copil a cazut de la aceeasi fereastra, pe neasteptate, in capul bietului Joseph Figlock, care trecea din nou pe sub fereastra. Si de aceasta data ambii au supravietuit evenimentului.

Un glont a ajuns la destinatie cu cativa ani mai tarziu

Henry Ziegland credea ca si-a pacalit soarta. In 1883, a rupt relatia cu prietena sa, care, de suparare, s-a sinucis. Fratele fetei a fost asa de furios, incat l-a urmarit pe Ziegland si l-a impuscat. Fratele fetei, dupa ce l-a impuscat pe Ziegland, crezand ca l-a ucis, s-a sinucis la randul sau. Dar Ziegland nu fusese omorat. Glontul, de fapt, i-a zgariat numai fata si s-a oprit intr-un copac. Ziegland s-a considerat cu siguranta un om norocos. Cativa ani mai tarziu, el s-a hotarat sa taie copacul in care ramasese infipt glontul. Parea sa fie atat de dificil, incat l-a aruncat in aer cu cateva batoane de dinamita. In urma exploziei, glontul a fost expulzat din trunchiul copacului direct in capul lui Ziegler, omorandu-l.

Baieti gemeni, vieti gemene

Povestile vietilor foarte asemanatoare ale gemenilor identici sunt deseori uimitoare, dar probabil ca povestea a doi gemeni din Ohio le intrece pe toate. Cei doi baieti gemeni au fost despartiti la nastere, fiind adoptati de familii diferite. Fara sa stie unii de ceilalti, ambele familii i-au botezat pe copii James. Si asta a fost doar prima coincidenta. Ambii James au crescut fara sa se cunoasca, dar, cu toate acestea, ambii au ales sa urmeze cursuri de politi, amandoi aveau talent la desen tehnic si tamplarie si amandoi s-au casatorit cu cate o femeie numita Linda. Ambii au avut fii pe care i-au numit unul James Alen si celalalt James Allen. Amandoi au divortat de prima sotie si s-au recasatorit cu alta, ambele numindu-se Betty. Au avut fiecare cate un caine numit Toy. La patruzeci de ani de la separare, cei doi s-au reintalnit si au putut sa isi povesteasca amanuntele vietilor lor surprinzator de similare.

Intocmai cartii lui Edgar Allan Poe

In secolul al XIX-lea, faimosul scriitor Egdar Allan Poe, cunoscut prin romanele sale de groaza, a scris o carte intitulata „Aventurile lui Arthur Gordon Pym”. Era povestea a patru supravietuitori ai unui naufragiu care au stat intr-o barca multe zile inainte sa se hotarasca sa il omoare si sa il manance pe steward, al carui nume era Richard Parker. Cativa ani mai tarziu, in 1884, iola Mignonette s-a scufundat si au fost numai patru supravietuitori, care au stat intr-o barca multe zile la rand. In cele din urma, cei trei membri superiori ai echipajului l-au omorat si l-au mancat pe steward. Numele acestuia era Richard Parker.

Frati gemeni - ucisi pe aceesi sosea la cateva ore diferenta

In anul 2002, doi frati gemeni in varsta de saptezeci si doi de ani au murit la cateva ore diferenta in doua accidente care au avut loc pe aceeasi sosea in nordul Finlandei. Primul dintre ei a murit atunci cand a fost lovit de un camion in timp ce mergea pe bicicleta in Raahe, la 600 kilometri nord de capitala Helsinki. El a murit la doar 1,5 km de locul in care a fost ucis fratele sau. „Este pur si simplu o coincidenta istorica. Drumul este destul de aglomerat, dar nu se intampla accidente in fiecare zi” - a declarat agentiei Reuters ofiterul de politie Marja-Leena Huhtala. „Mi s-a facut parul maciuca cand am aflat ca era vorba despre doi gemeni, si identici pe deasupra. M-am gandit ca cineva, acolo sus, a avut ceva de a face cu asta.”

Trei tentative de sinucidere, toate oprite de acelasi calugar

Joseph Aigner a fost un portretist destul de cunoscut in Austria secolului al XIX-lea, care, aparent, a fost un tip destul de nefericit: a avut cateva tentative de sinucidere. Prima tentativa a fost la frageda varsta de 18 ani, cand a incercat sa se spanzure, dar a fost intrerupt de aparitia misterioasa a unui calugar capucin. La 22 de ani a incercat din nou sa se spanzure, dar a fost salvat, din nou, de acelasi calugar. Opt ani mai tarziu moartea, i-a fost hotarat de altii, care l-au condamnat la spanzuratoare pentru activitati politice. Inca o data viata i-a fost salvata de acelasi calugar. La 68 de ani, Aigner a reusit in cele din urma sa se sinucida prin impuscare. Slujba de inmormantare a fost tinuta de acelasi calugar capucin al carui nume Aigner nu l-a cunoscut niciodata.

Castigator neasteptat la poker

In 1858, Robert Fallon a fost impuscat mortal din razbunare de catre cei cu care juca poker. Acestia au pretins ca Fallon castigase potul de 600 $ prin inselaciune. Locul lui Fallon fiind acum liber, nici unul dintre jucatori nu a vrut sa ia potul, acum ghinionist, de 600 $, asa ca au gasit un jucator care sa ii ia locul lui Fallon si l-au creditat cu cei 600 $ ai mortului. Atunci cand a ajuns politia sa investigheze crima, noul jucator transformase deja cei 600 $ intr-un castig de 2 200 $. Politia a cerut ca suma initiala de 600 $ sa fie data urmasilor lui Fallon numai ca sa afle ca noul jucator nu era altul decat fiul lui Fallon, care nu isi vazuse tatal de 7 ani!

Un roman care a descris, fara sa stie, spionul de alaturi

Atunci cand Norman Mailer a inceput romanul sau „Coasta barbara”, nu avea de gand sa aiba un spion rus ca personaj. Pe masura ce lucra, a introdus un spion rus in SUA ca personaj secundar. Cu cat munca progresa, spionul a devenit personajul principal al romanului. Dupa ce a terminat romanul, serviciul de imigrari al SUA a arestat un om care locuia in acelasi bloc, la etajul de deasupra lui Mailer. Era colonelul Rudolf Abe, presupus a fi capul spionajului rus din SUA la acea vreme.

Mark Twain si cometa lui Halley

Mark Twain s-a nascut in ziua aparitiei cometei Halley, in 1835, si a murit la urmatoarea aparitie a acesteia, in 1910. El insusi a prezis asta in 1909, cand a spus: „Am intrat o data cu cometa lui Halley, in 1835. Vine din nou anul viitor, asa ca ma astept sa ies cu ea".

Trei straini intr-un tren avand nume apropiate

In anul 1920, trei englezi calatoreau separat intr-un tren spre Peru. In momentul in care au facut cunostinta erau singuri in vagon. Prezentarile au fost mai mult decat surprinzatoare. Numele unuia dintre ei era Bingham, al doilea se numea Powell. Al treilea om a anuntat ca se numeste Bingham-Powell. Nu erau inruditi in nici un fel.

Doi frati - ucisi de acelasi sofer de taxi la un an diferenta

In 1975, in timp ce mergea pe o motoreta in Bermuda, un om a fost lovit mortal de un taxi. Cu un an mai tarziu, fratele omului a fost omorat in acelasi mod. De fapt, se afla pe aceeasi motoreta. Si ca sa fie mai mult decat ciudat, a fost lovit de acelasi taxi, cu acelasi sofer si, culmea, cu acelasi pasager!

Obiecte gasite la hotel in acelasi timp

In 1953, reporterul de televiziune Irv Kupcinet se afla la Londra pentru a transmite incoronarea reginei Elisabeta a II-a. Intr-unul dintre sertarele camerei sale de la Savoy a gasit niste lucruri care apartineau, dupa identificare, unui barbat numit Harry Hannin. Coincidenta face ca Harry Hannin – un star al faimoasei echipe de baschet Harlem Globetrotters – era un bun prieten al lui Kupcinet. Dar este mai mult decat atat. Numai doua zile mai tarziu, inainte de a-i putea comunica lui Hannin descoperirea, Kupcinet a primit o scrisoare de la Hannin. In scrisoare, Hannin ii spunea lui Kucinet ca, in timp ce statea la Hotel Meurice din Paris, a gasit intr-un sertar o cravata cu numele lui Kupcinet pe ea!

Doi domni Bryson, aceeasi camera de hotel

Aflat intr-o calatorie de afaceri pe la sfarsitul anilor 50, dl George D. Bryson a poposit si s-a cazat la Brown Hotel in Louisville, Kentucky. Dupa ce a semnat in registru si i s-a dat cheia camerei 307, s-a oprit la biroul de posta sa vada daca are cumva corespondenta. Intr-adevar, primise o scrisoare, i-a spus fata de la posta si i-a inmanat un plic adresat d-lui George D. Bryson, camera 307. Nu ar fi nimic ciudat in asta in afara faptului ca scrisoarea nu ii era adresata, ci era pentru fostul ocupant al camerei 307, si anume un alt barbat numit George D. Bryson.

Frati gemeni, acelasi atac de cord

John si Arthur Mowforth erau doi gemeni care locuiau la distanta de 80 de mile, in Marea Britanie. In seara zilei de 22 mai 1975, ambii au simtit dureri acute in piept. Ambele familii nu stiau nimic despre boala celuilalt. Ambii barbati au fost dusi de urgenta la spitale diferite in aproape acelasi timp. Amandoi au murit de infarct aproape imediat dupa ce au fost internati.

Un roman care a prezis soarta Titanicului si un alt vas cu aproape aceeasi soarta

In 1898, Morgan Robertson a scris "Inutilitate". Cartea descria prima cursa a unui vas de lux transatlantic, numit Titan. Cu toate ca era considerat imposibil de scufundat vasul, loveste un aisberg si se scufunda cu multe victime. In 1912, Titanic, un transatlantic luxos considerat imposibil de scufundat, loveste un aisberg si se scufunda, cu multe victime, in calatoria inaugurala. Luna in care se petrece tragedia in carte este aprilie, aceeasi cu cea a evenimentului real. In carte era vorba de 3 000 de pasageri; in realitate au fost 2 207. In carte erau 24 de barci de salvare; in realitate au fost 20.Cu cateva luni mai tarziu dupa scufundarea Titanicului, un oarecare vas cu aburi calatorea pe Atlanticul scufundat in ceata avand numai un baiat de cart. Acestuia i-a venit in minte ca se afla in imprejurimile in care se scufundase Titanicul si s-a inspaimantat dintr-o data gandindu-se ca numele vasului sau era Titanian. Cuprins de panica, a sunat alarma.Vasul s-a oprti chiar la timp: un aisberg a aparut din ceata exact in calea lor. Titanian fusese salvat!

O scriitoare isi gaseste cartea preferata din copilarie

In anii 20, in timp ce cauta prin anticariatele din Paris, scriitoarea americana Anne Parrish a gasit o carte care era una dintre favoritele ei din copilarie: Jack Frost si alte povestiri. A luat cartea veche si i-a aratat-o sotului ei, spunandu-i ca isi amintea cu mare drag aceasta carte din copilarie. Sotul ei a luat cartea, a deschis-o si a gasit pe prima pagina: "Anne Parrish, 209 N. Weber Street, Colorado Springs". Era cartea Annei.

Placinta cu prune a unui scriitor

In 1805, scriitorul francez Émile Deschamps a fost tratat cu placinta cu prune de un necunoscut, monsieur de Fortgibu.

Zece ani mai tarziu, a intalnit placinta cu prune in meniul unui restaurant parizian si, atunci cand a vrut sa o comande, i s-a spus ca ultima bucata fusese deja servita unui alt client, care s-a dovedit a fi acelasi de Fortgibu. Multi ani mai tarziu, in 1832, Émile Deschamps se afla la un dineu unde a fost servita placinta cu prune. Tocmai spunea prietenilor sai ca doar domnul de Fortgibu lipsea pentru ca sa fie tacamul complet cand domnul respectiv, acum senil, a intrat in camera...

Dublura regelui Umberto I

In Monza, Italia, regele Umberto I a mers la un restaurant sa manance insotit de secretarul sau, generalul Emilio Ponzia-Vaglia. Cand patronul a venit sa ia comanda regelui Umberto, acesta a observat ca el si proprietarul restaurantului erau aproape identici, atat la fata, cat si ca statura. Cei doi au inceput sa discute uimitoarea lor asemanare si au gasit cu aceasta ocazie si alte similaritati.a) Ambii erau nascuti in aceeasi zi si in acelasi an (14 martie 1844).b) Ambii erau nascuti in acelasi oras.c) Ambii erau casatoriti cu o femeie pe nume Margherita.d) Patronul isi deschisese restaurantul in aceeasi zi in care fusese incoronat regele.

Pe 29 iulie 1900, regele Umberto a fost informat ca patronul restaurantului a murit impuscat in urma unui accident straniu si, in momemtul in care isi exprima regretul, a fost impuscat de un anarhist din multime.

21 - ziua ghinionista a regelui Ludovic al XVI-lea

Cand era copil, regele Ludovic al XVI-lea al Frantei a fost prevenit de un astrolog sa aiba grija in fiecare zi de 21 a lunii. Ludovic a fost atat de speriat, incat nu a lucrat niciodata in aceasta zi. Dar, din nefericire, nu a fost intotdeauna atent. Pe 21 iunie 1791, ca urmare a revolutiei franceze, Ludovic si regina sa au fost arestati la Varennes, in timp ce incercau sa fuga din Franta. Pe 21 septembrie 1791, Franta a abolit monarhia si s-a proclamat republica. In cele din urma, pe 21 ianuarie, regele a fost executat prin ghilotinare.

Pauza intr-o relatie, solutie sau preaviz pentru despartirea definitiva?

Ar fi minunat daca am stii cand sa dam drumul acelor detalii din viata noastra care ne fac rau si ne ranesc... Ar fi si mai minunat daca am putea sa facem acest lucru, punandu-ne in acelasi timp la adapost de orice sentiment de vina, de remuscare sau de suferinta. Ar fi nemaipomenit daca ai putea sa te eliberezi de tot ceea ce te doare. Exista insa unele momente intr-o relatie in care se ajunge intr-un punct mort.

Certurile, neintelegerile, dorinta de altceva, vorbele care ranesc poate neintentionat, dar o fac cu o intentie cruda, obosesc atat de tare incat se ajunge la concluzia ca pauza constituie cea mai buna solutie pentru ameliorarea relatiei. Unul sau ambii parteneri simt nevoia sa aiba mai mult spatiu si sa stea deoparte unul de altul, in ideea de a-si clarifica statutul viitor al relatiei lor. Si nu ma refer la relatiile care se afla la inceput de drum caci aici propunerea unei pauze coincide cu pretextul unei despartiri. Ma refer la relatiile pe termen lung, la relatiile in care pauza se impune ca o necesitate, insa se evita cu o inconstienta surda. Din aceeasi teama de despartire si din reticenta fata de schimbare...

1)Disperarea de a merge mai departe

Primul imbold pe care il ai in momentul despartirii este acela de a te crampona de partener si de relatie, asa imperfecta cum este ea. Ai tendinta de a-ti invinovati partenerul pentru propria nefericire sau, si mai dureros, esti inclinat sa vezi in propria persoana motivul principal pentru care relatia a esuat. Este foarte posibil sa-ti doresti cu disperare sa mergi mai departe cu relatia ta chiar daca stii ca situatia are cele mai mari sanse de a se agrava. De obicei, daca celalalt este cel care a initiat despartirea temporara, cel care accepta se simte si cel mai ranit. Ai tendinta de a te victimiza sau de a juca rolul martirului si nu vrei sa dai drumul lucrurilor care iti fac rau.Trebuie insa sa admiti ca uneori pauza intr-o relatie este binevenita. Pauzele sau despartirile temporare sunt menite sa-ti deschida larg ochii. In timp, este foarte probabil sa realizezi ca a dori pe cineva care a incetat sa te mai doreasca sau care nu mai are ce cauta in viitorul tau este un mod de automutilare sufleteasca. Incetezi sa te mai pedepsesti cu propria-ti mana si accepti despartirea. Uneori a stii sa renunti constituie cel mai mare act de curaj si de demnitate. A te agata de o persoana sau de un episod din trecut care si-a indeplinit rolul in piesa vietii tale nu poate decat sa te infunde si mai tare.

2)Intreruperea temporara a relatiei, moment de respiro

Fie de comun acord, fie cu chiu cu vai, unul ferm convins de necesitatea situatiei, altul nevoit sa accepte, cand lucrurile merg din ce in ce mai rau intr-o relatie multi prefera sa aleaga calea de mijloc. Prea devreme ca sa te poti pronunta pentru o despartire definitiva si prea tarziu ca sa mai traiesti ineditul inceputului, pauza intruchipeaza pentru moment solutia cea mai rezonabila. “Am nevoie de timp sa-mi clarific ceea ce simt cu adevarat. Am incetat sa stiu daca imi este mai bine cu tine sau fara tine. Haide sa lasam timpul sa decida pentru noi”, cam asa suna moto-ul despartirii de moment.

Si intr-adevar timpul decide. Te prefaci insa la inceput ca totul este in regula, chiar daca tu stii ca de fapt nu este. Realizezi apoi ca nimic nu mai merge in viata ta si incerci sa o repari. O relatie care nu se bucura de angajamentul total al ambiilor parteneri, nu este constructiva pentru niciunul dintre cei doi. A ramane prins intr-o astfel de relatie nu poate decat sa provoace nemultumire si nefericire. Ca atare, pauza nu poate aduce dupa sine doua mari posibilitati de finalizare: fie relatia se poate reconstrui pe baze mult mai solide, fie se prabuseste cu si mai multa violenta decat data trecuta.Inainte de pauza, te simti pierdut si confuz pentru ca nu mai stii ce-ti doresti cu adevarat. In timpul pauzei, parca te simti si mai coplesit, insa usor impacat cu tine.

Dupa pauza nu exista insa decat doi mari posibilitati. Cei doi parteneri fie restabilesc angajamentul initial, fie se implica intr-un mod serios intr-un proces de detasare. Pe masura insa ce timpul trece, percepi lucrurile intr-o noua lumina si le privesti cu obiectivitate. Acum realizezi daca relatia voastra merita sau nu inca o sansa, daca este posibil sa se ajunga iarasi in punctul in care ai lasat-o sau daca lucrurile se pot remedia. Se poate intampla sa te intorci intr-o relatie mai matur, mai precaut si mai hotarat ca niciodata sa lupti pentru lucrurile in care crezi. Sa lupti pentru relatia voastra daca tu consideri ca aceasta merita.

Sursa:www.kudika.ro