Se afișează postările cu eticheta despre oameni. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta despre oameni. Afișați toate postările

duminică, 11 ianuarie 2009

let's dream!

Uneori pierdem atat de multe lucruri in viata, incat tot ceea ce ne mai ramane este sa visam. In timp devenim puternici si nimic nu ne mai misca la fel de usor...ne pierdem sensibilitatea si uitam sa pretuim lucrurile simple. Devenim orgoliosi, egoisti si nu mai facem compromisuri. Negam copilul din noi si ne credem "maturi". Suntem asemenea unor stanci de piatra...Refuzam sa traim cu adevarat si suntem rationali. Avem joburi, avem copii de crescut, avem facultati de terminat, misiuni de indeplinit....si uneori in goana asta nebuna uitam sa ne bucuram de viata. Uitam sa ne bucuram de prima zapada, de o floare, de o ploaie de vara sau de apusul soarelui...Uitam sa fim oameni.Ne ingropam sentimentele si alegem sa traim asemenea unor roboti...Preferam sa lasam pe locul doi sentimentele, ne gandim intotdeauna la ziua de maine si nu avem curajul sa facem nimic neobisnuit.Dar...dincolo de toate astea, avem momente de "slabiciune", momente in care ne aducem aminte cu nostalgie de prima iubire sau de primul sarut...Sunt momente in care avem nevoie de afectiune...momente in care simtim cum bateriile ne sunt epuizate.Si atunci ne dam mastile jos si traim.Incepem sa fim noi.Cand nu mai avem nimic, incepem sa visam...

vineri, 9 ianuarie 2009

copii?no, thanks:)

Copiii de azi sunt oamenii de maine...hmmm...nu vreau sa ma gandesc la viitor!Vreau sa traiesc prezentul. Si in prezent vad niste copii care au uitat ce inseamna copilaria...vad niste copii care vor sa se maturizeze fortat, pentru ca asa cred ei ca le sta bine.Copii care au alte valori astazi. Vad copii care par sa se bucure de mult mai multe drepturi astazi...de drepturi la care altii nici nu indrazneau sa viseze candva.Din pacate s-au obisnuit asa, sa obtina totul pe tava...lasa, ca ma ajuta mamica sau taticu'! Gasesc ei o cale pentru micutul de mine!...Vad copii care au aproape tot ceea ce si-ar putea dori dar asta nu ii face cu nimic mai bogati. Daca as fi parinte, cred ca as fi un fel de dictator. Si copiii mei nu au decat sa ma condamne si sa ma injure in fiecare secunda.Vor avea ei timp si sa imi multumeasca. Copiii din ziua de azi(unii, recunosc) obtin cu prea mare usurinta ceea ce isi doresc si tocmai de asta nimic nu ii mai bucura si nimic nu ii mai motiveaza.Unui copil, daca ii dai un deget, iti ia toata mana. Din punctul meu de vedere, educatia inseamna totul. Cei 7 ani de acasa sunt esentiali. Urasc parintii care isi rasfata copiii!Cu tot ce inseamna rasfat!

vineri, 7 noiembrie 2008

cel care nu gaseste dragostea,nu gaseste nimic...

Iubirea vazuta de noi atunci cand suntem mici:

Cand iubesti pe cineva, atunci genele tale se arcuiesc in sus, si din ochi incep sa-ti iasa stelute. Kare, 7 ani
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Atunci cand cineva te iubeste, el iti spune numele intr-un fel mai special. Stii ca numele tau este in siguranta in gura lui. Billy, 4 ani

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Iubirea este atunci cand mama il vede pe tata cum este, adica transpirat si nespalat, si totusi ii zice ca e mai frumos decat Robert Redford. Chris, 8 ani


Iubirea este atunci cand o fata pune parfum pe ea, si un baiat pune apa de barbierit pe el, si pe urma merg si incep sa se miroase. Karl, 5 ani

Iubirea este atunci cand mergi sa mananci si ii dai toti cartofii tai prajiti, fara sa ii ceri in schimb sa-ti dea cartofii lui. Chrissy, 6 ani

Iubirea este o chestie care te face sa te razi atunci cand esti obosit. Terri, 4 ani
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Iubirea este atunci cand mamica ii face cafea lui taticu, si gusta intai ea din cafea, ca sa vada daca a nimerit-o tocmai bine. Danny, 7 ani

Iubirea este atunci cand te saruti tot timpul. Pe urma, dupa ce ai obosit cu sarutatul, mai vrei inca sa fii impreuna, si atunci incepi sa stai de vorba. Asa face mama si cu tata, dar arata teribil cand incep sa se sarute! Emily, 8 ani

Iubirea este ceva care se afla in camera atunci cand deschizi cadourile de Craciun, si la un moment dat te opresti din despachetat sa asculti cu atentie. Bobby, 5 ani
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Daca vrei sa inveti cum sa iubesti cel mai bine, poti chiar sa incepi cu un prieten care nu-ti place deloc. Nikka, 6 ani.


Iubirea este cand ii spui unui baiat ca-ti place camasa lui, si atunci el se imbraca cu ea in fiecare zi. Noelle,7 ani

Iubirea este ca o femeie batrana care traieste cu un barbat batran, si care sunt inca prieteni, cu toate ca se cunosc deja chiar foarte bine. Tommy, 6 ani
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Iubirea este atunci cand am avut concert de pian, si eram pe scena si mi-era frica. Cand m-am uitat in sala, toata lumea se uita la mine si nu zicea nimic, dar l-am vazut pe taticu zambind si facandu-mi cu mana. El era singurul care facea asa ceva, si atunci nu mi-a mai fost frica. Cindy, 8 ani.

Mamica mea ma iubeste mai mult decat oricine. Pentru ca ea ma saruta intotdeauna seara la culcare.Clare, 5 ani.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Iubirea este atunci cand mamica ii da lui taticu cea mai buna bucata din friptura de pui. Elaine, 5 ani

Iubirea este atunci cand catelusul vine si te linge pe fata chiar daca l-ai lasat singur toata ziua. Mary Ann, 4 ani
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Stiu ca surioara mea mai mare ma iubeste, pentru ca imi da mereu hainele ei, si ea trebuie sa mearga sa-si cumpere altele! Lauren, 4 ani.

O las pe sora mea mai mare sa ma certe pentru ca a zis mamica ca ea ma cearta pentru ca ma iubeste. Si atunci o cert si eu pe cea m ai mica, care este in fasa, si este asa de draguta, ca nu poti sa n-o iubesti! Bethany,4 ani
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Iubirea este atunci cand mama il vede pe tata stand pe toaleta, si nu-i zice ca e dezgustator. Mark, 6 ani

Cand bunica a avut artrita, nu putea sa se aplece ca sa-si vopseasca unghiile de la picioare, si atunci bunicul se apleca si i le vopsea el, chiar si cand a avut si el artrita la maini.Asa este iubirea. Rebecca, 8 ani
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

sâmbătă, 4 octombrie 2008

oamenii...se schimba?

Imi spunea cineva odata ca oamenii nu se schimba.Ca ei raman la fel tot timpul si daca se comporta diferit,este pentru ca vor sa para altfel decat cum sunt in realitate.Ca ei sunt mereu niste copii in sufletul lor si ca joaca diverse roluri zi de zi doar pentru ca simt teama si pentru a se proteja de ochii celorlalti...oare asa este?Da,cred ca oamenii pastreaza intotdeauna in sufletul lor o farama din varsta copilariei...dar mai cred si ca oamenii se schimba.Vine o vreme cand oamenii se maturizeaza,cand incep sa vada altfel lucrurile,cand trec prin intamplari,experiente,probleme,situatii care ii marcheaza.Care ii invata ceva.Care ii schimba.Atunci cand intalnim pe cineva si devenim apropiati de o anumita persoana,involuntar,imprumutam cateva trasaturi ale acelei persoane.Suntem cate putin din fiecare persoana pe care am cunoscut-o candva.Cate putin din noi(din trasaturile noastre specifice,din educatie si din formarea persoanala in mediul in care am trait) si cate putin din experienta pe care o avem in spate.Astfel se formeaza persoanalitatea fiecaruia,zic eu.Asa se contureaza,in timp,eul nostru.Sunt mai multi factori care contribuie la asta,dar nu vreau sa ii analizez in detaliu.Vorbeam despre schimbari.Exsta si un proverb"lupu-si schimba parul,dar naravul,ba!". Sunt cazuri in care oamenii nu se pot schimba.Desi spun ei ca o vor face,ca incearca sau mai stiu eu ce,ambitia nu e atat de mare pe cat ar trebui.Cand iti propui sa faci ceva,nu poate sa nu iasa decat daca nu vrei.Stiu ca e cam trasa de par ideea,dar asa este.E greu sa iti duci la bun sfarsit un plan concentrandu-te doar pe victorie,fara a tine cont de impedimentele aparute ulterior.De asta multi renunta si se resemneaza.Vedem diferite cazuri de oameni viciosi,alcoolici,dependenti de droguri,violenti etc.In multe situatii acestia reusesc sa isi schimbe viata.Reusesc sa iasa din lantul asta vicios.Cu mult sprijin,intr-adevar dar la baza sta tot propria lor ambitie si dorinta,cred eu.Exista si oameni pe care viata ii schimba.Pentru unii e nevoie de o experienta nu tocmai placuta ca sa constientizeze necesitatea schimbarii.Cateodata e nevoie de un soc,de un accident,de o pierdere,de o cearta,de suferinta,ca sa ne trezim la realitate.Din pacate,pentru unii se intampla sa fie prea tarziu.Altii,in schimb,mai primesc si a doua sansa.Ar trebui sa ne dam seama cu totii ca viata asta nu e chiar atat de lunga si ca sansele nu vor veni la nesfarsit,asa ca ar trebui sa profitam de tot ceea ce primim si sa ne bucuram de fiecare victorie.Da,si eu m-am schimbat.Si in ultimii 3 ani simt ca m-am schimbat foarte mult.Este poate si datorita varstei specifice schimbarii si maturizarii.Evident ca ma simt tot un copil,dar un copil care vede lumea cu alti ochi astazi.E si normal.
Iar in concluzie,da,eu chiar cred ca oamenii se schimba.Si nu doar pentru ca e normal,odata cu trecerea timpului.Nu ma refer doar la formare si maturizare.Exista situatii in viata care ne obliga sa fim altfel la un moment dat.Schimbarea face parte din noi.

luni, 29 septembrie 2008

momente din viata

Sunt momente in viata in care o dam in bara rau de tot. Fiecare trece prin asta.Pe moment,evident,ne pica cerul in cap si ne spunem ca"doar mie mi se putea intampla una ca asta".Cerem ajutorul,asteptam consolare,incercam sa ne detasam si sa privim obiectiv situatia.E important ca in momentele alea sa avem prietenii alaturi de noi...ei ne pot ajuta foarte mult.Depinde si de gravitatea problemei prin care treci...daca suferi,uneori cuvintele sau sfaturile sunt de prisos...Greseala e umana.Daca nu am gresi,am trai probabil intr-un univers perfect si plin de monotonie.Perfectiunea este plictisitoare.Nici nu stii cate sentimente si cate stari ratezi atunci cand nu ai gresit...Vorbele par cateodata goale iar experientele celorlalti ti se par niste intamplari si atat.Dar atunci cand TU esti pus intr-o anumita situatie si trebuie sa o depasesti...simti pe pielea ta totul.Asta face mai mult decat toate vorbele si sfaturile din lume.Sa gresim ne ajuta.Sa persistam in greseala-nici asta nu-i bine.Mi-amintesc acum de un proverb "cine se impiedica de doua ori de aceeasi piatra merita sa isi sparga capul." Este normal sa gresim.Nu este normal insa sa repetam greselile.Si daca ai invatat ceva din ceea ce ai trait...nu o vei face.Exista greseli mici..nesemnificative.Dar si greseli mari..existentiale.Cert este ca o experienta neplacuta ne poate schimba total.Si poate ca aveam nevoie de schimbarea asta.Important este sa trecem peste,sa ne detasam de situatie,sa invatam ceva din fiecare experienta si sa mergem mai departe,profitand de ceea ce am invatat.Oamenii nu sunt ceea ce par.Uneori poti avea impresia ca tu esti singurul tantalau din lumea asta care a gresit sau care nu a facut ceva bine.Te uiti in jur si vezi numai persoane perfecte si te intrebi "cum de X-ulescu este mereu atat de..?"Relax...toti fac la fel la un moment dat. Insa nu toata lumea spune ceea ce simte...Oamenii sunt reci.Oamenilor le este rusine cu ceea ce au facut.Si asta nu este de condamnat.Fiecare alege sa fie cum vrea.Unii plang,cer ajutor,fac din totul o tragedie,altii tac,se chinuie,mediteaza,sunt melancolici....iar altii nu au niciun stres.Li se rupe de tot,si trec peste mult mai repede....aparent.Starile si emotiile,sentimentele se nasc acolo si vor iesi la suprafata atunci cand nu mai este nevoie...Plangi,urla,enerveaza-te pe toata lumea,elibereaza-te.O sa-ti treaca pana la urma.Toti gresim.Asta este viata.

miercuri, 10 septembrie 2008

yesterday in love,today just2 strangers


Ma uimeste faptul ca,de fiecare data dupa ce un cuplu se desparte,cei doi devin peste noapte doi straini...Din doua persoane care se tineau de mana,isi impartaseau cele mai ascunse dorinte,regrete sau suferinte,devin mai apoi doua persoane care nu mai stiu unul de existenta celuilalt...Cum deodata se intampla ca doua persoane atat de apropiate candva sa nu se mai cunoasca?Ma sperie sentimentul de instrainare.Asa se intampla in majoritatea cazurilor.Ce-i drept,exista si relatii in urma carora cei doi au ramas amici...rare intr-adevar.Dar de fiecare data se intampla asa pentru ca unul nu s-a implicat prea tare in relatia respectiva,si in momentul respectiv...pentru ca unul nu a iubit cu adevarat si poate a fost indiferent.Pentru ca atunci cand ambii se implica si isi doresc cu adevarat acea relatie,la sfarsit iese de obicei cu jigniri,reposuri,ostilitate,orgolii din partea amandurora.Exista si varianta in care cei doi au avut o relatie si acum sunt amici,doar in cazul in care a trecut destul timp.Destul timp in care "ura" sa se risipeasca,regretele si suferintele sa se piarda...Desigur,exista si cea de-a treia varianta..in care sentimentele nu au fost prea puternice si relatia nu a fost prea lunga...si aici se naste indiferenta.Adica nu prea te mai intereseaza subiectul.Nu te afecteaza in niciun fel si te cam lasa rece.Simti un slab regret care cu fiecare zi ce trece se stinge lent...
Prea putini se gandesc la fericirea celuilalt.Trebuie sa iubesti orbeste ca sa te procupe doar fericirea celui de langa tine si sa faci totul pentru a-l face pe celalalt fericit...sa"arzi"multe etape ale relatiei...Trebuie sa iubesti prea mult ca sa nu fii orgolios si ca sa faci tot posiblilul sa nu pierzi persoana respectiva.Trebuie uneori sa fii orb pentru a proceda asa,sa traiesti nu neaparat o dragoste,ci poate o obsesie...sa fii dependent de iubirea respectiva iar persoana aceea sa ti se para un drog fara de care nu poti trai.Dar atunci cand celalat iti greseste,uneori totul se rupe.Toate visele,sperantele si planurile se sting incet.Filmul se termina abrupt...pentru ca suntem oameni si fiecare are orgoliu,mandrie si anumite limite...limite peste care uneori nici iubirea nu poate trece.Iubirea nu este niciodata suficienta.

marți, 26 august 2008

•Cand oamenii se indeparteaza


Uneori lucrurile nu mai merg bine intre oameni.Nu este nevoie sa fie vina cuiva.Poate este doar vina timpului care nu trece mai repede.Sau poate este vina distantei.A lipsei de comunicare.Atunci cand apuca sa se asterne momente,ganduri,sentimente pe care cei doi nu si le mai impartasesc intervin alte lucruri.Intervine gelozia,gandurile,framantarile interioare si pesimismul.Intervin si alte persoane.Intervine parerea celorlati si influenta lor.Iar atata timp cat flacara dintre ei abia mai palpaie,e nevoie de o motivatie,de o satisfactie interioara care sa ii mentina.Este nevoie de certitudinea sentimentelor celuilalt.De confirmarea lor din ce in ce mai puternic.Totul incepe sa fie tratat cu reticenta insa de catre cei doi.Se naste indiferenta,refuzul de a mai lupta.Sau poate o astfel de perioada este doar un hop pe care trebuie sa il treaca,este doar un test pentru puterea relatiei lor.Cert este ca atunci cand lucrurile nu mai merg,nu trebuie sa tragem de ele.Trebuie sa luam o pauza,sa gandim totul la rece si apoi sa actionam.Orice ai alege,sa faci tot ceea ce faci cu inima.Sa nu faci nimic din ceea ce mai tarziu ar putea sa iti para rau;)

•un episod de viata


In dragoste fiecare gresim.Fiecare mintim si fiecare inselam la un moment dat.Povestile alea siropoase cu zane si printi sunt doar in filme.Dar viata bate filmul.O relatie puternica este aceea ai carei protagonisti au trecut deja prin multe impreuna:au suferit,au plans,si-au cerut iertare,s-au despartit,iar s-au impacat.Nu exista relatie fara compromisuri.Degeaba spun unii ca nu vor sa faca compromisuri.Ca vor sa fie totul corect,perfect si sa mearga bine pana la adanci batraneti.Vise!Iubirea apare atunci cand legatura dintre cei doi este prea puternica pentru a-si mai exprima totul in cuvinte.
S-au intalnit intr-o seara de februarie.La un suc.Vivianne nu-si facea planuri prea mari in privinta noului tip.Pana la urma era un simplu suc,nu?Nu traversa o perioada foarte roz a vietii ei.Fusese de multe ori dezamagita pentru a mai spera la ceva frumos.Dar in duminca aceea chiar nu avea planuri.Se simtea putin singura acolo,in orasul acela mare si rece.S-au vazut.El se indrepta zambaret spre ea cu un rucsac in spinare.Avea ceva in privirea aia.Ceva care ii spusese inca de atunci ca nu va fi un simplu suc:-) Ii parea un tip ok,o atragea fapul ca era inteligent si sociabil.Dupa lungi cautari,au gasit in sfarsit un loc la o masa.Nici nu isi mai aminteste astazi ce au discutat atunci..banalitati probabil.Despre facultate,despre hobby-uri,despre cotidian...Discutia a continuat insa in cea de-a doua seara.Cei doi s-au apropiat si mai tare.Se simteau bine impreuna.Ii placea cand o privea fix,cu zambetul ala plin de mister.Rosea.Isi scriau cuvinte frumoase pe servetele.Devenise un ritual.Parea asa de frumos!Ar fi ramas acolo ore in sir impreuna.Dar se facea tarziu.Parea foarte zapacit,uneori se gandeau la acelasi lucru si isi zambeau strengareste.
Pe cat de frumos era,pe atat de repede s-a terminat.Ceva s-a intamplat acolo.Ceva care avea sa sparga tot globul de cristal pe care Vivianne il construise timp de aproape o luna.Astazi nu are scuze.Atunci i se parea ca ar avea.Gresise.Si greseala asta avea sa o coste mult.Dar avea si sa o invete la fel de mult...

luni, 25 august 2008

•viata sta in mainile tale.


Da,da.Fii sigur.Asa cum spunea cineva,viata este aici si acum.Nu maine.Nu iti mai plange singur soarta.Ca n-ai noroc,ca nu te ajuta nimeni,ca nu ai posibilitate...bla,bla,bla...vrajeala.Daca vrei sa faci ceva cu viata ta, atunci o sa faci.Dar daca vrei sa traiesti in mediocritatea in care te-ai nascut, pai probabil iti meriti soarta.E dureros sa simti ca viata trece pe langa tine.Ca nu ai solutii la propriile probleme.Pesimismul si faptul ca nu esti multumit de tine nu te ajuta cu nimic.Vorbe.Vorbe-n vant.Si nu iti mai face planu' ca tiganu doar ca sa te ia somnul la noapte si sa mai stergi inca o urma din constiinta.Lasa regretele.E vremea pentru fapte.Nu ai curaj?atunci esti un las.Si again iti meriti soarta.Si daca ai muri maine?sau mai bine zis ce ai face mai repede daca ai stii ca ai muri maine?Nu ar mai conta nimic.Ai deveni cenusa.Pai vezi??de ce sa mai fac eu ceva,cand as putea muri oricand?mai bine imi traiesc viata la maxim,ca na,o viata avem si ne asteptam moartea...trezeste-te odata!