no,no,no,don't lie...

Am nervi.Am varsat cutia cu crema pe tastatura si acum,dupa incercari prelungite de a sterge,stau si ma uit la crema care a intrat printre taste,in timp ce eu scriu postul asta....Stateam aseara si ma gandeam ca si minciunile isi au uneori rostul lor in viata...Nu credeam sa spun asta,dar cateodata,ce nu stii,nu te afecteaza...Desi cu totii pledam cu fruntea sus pentru sinceritate ca valoare primara,cu totii mintim.Mintim cu nerusinare:mintim din placere,din gelozie,din invidie,mintim din lipsa de preocupare,din dorinta de a proteja pe cineva,din lipsa de alternativa,mintim insa intotdeauna pentru ca "scopul scuza mijloacele".Exista lucruri care pot ramane insa ascunse doar pentru ca adevarul ar putea rani...si asta ce inseamna?asta inseamna ca exista posibilitatea sa traim intr-o lume de iluzii,intr-o lume pe care ceilalti ne-o creeaza,nu in lumea reala.Adevarul absolut nu exista.Exista doar mici adevaruri,care uneori ies la iveala.Dar de ce ma apuc eu sa vorbesc despre adevar?au facut-o altii mult mai bine.Eu spun doar ca daca mi se ascunde vreun adevar care m-ar durea,mintiti-ma in continuare,fratilor!Mintiti-ma ca si pana acum,prefer sa traiesc in lumea mea de copil,plina de iluzii invechite si naive,decat sa vad cum se topesc in fata mea minciunile de gheata.Mintiti-ma mereu si poate am sa ma mint si eu ca sunt fericita asa...
Ufff..ce ma enerveaza crema asta!Si acum ii vad conturul la radacinile tastelor.Dar ce vorbesc eu aici?nu e nicio crema,e doar imaginatia mea.Nu-i asa?spune ca da,spune ca da!