oamenii...se schimba?

Imi spunea cineva odata ca oamenii nu se schimba.Ca ei raman la fel tot timpul si daca se comporta diferit,este pentru ca vor sa para altfel decat cum sunt in realitate.Ca ei sunt mereu niste copii in sufletul lor si ca joaca diverse roluri zi de zi doar pentru ca simt teama si pentru a se proteja de ochii celorlalti...oare asa este?Da,cred ca oamenii pastreaza intotdeauna in sufletul lor o farama din varsta copilariei...dar mai cred si ca oamenii se schimba.Vine o vreme cand oamenii se maturizeaza,cand incep sa vada altfel lucrurile,cand trec prin intamplari,experiente,probleme,situatii care ii marcheaza.Care ii invata ceva.Care ii schimba.Atunci cand intalnim pe cineva si devenim apropiati de o anumita persoana,involuntar,imprumutam cateva trasaturi ale acelei persoane.Suntem cate putin din fiecare persoana pe care am cunoscut-o candva.Cate putin din noi(din trasaturile noastre specifice,din educatie si din formarea persoanala in mediul in care am trait) si cate putin din experienta pe care o avem in spate.Astfel se formeaza persoanalitatea fiecaruia,zic eu.Asa se contureaza,in timp,eul nostru.Sunt mai multi factori care contribuie la asta,dar nu vreau sa ii analizez in detaliu.Vorbeam despre schimbari.Exsta si un proverb"lupu-si schimba parul,dar naravul,ba!". Sunt cazuri in care oamenii nu se pot schimba.Desi spun ei ca o vor face,ca incearca sau mai stiu eu ce,ambitia nu e atat de mare pe cat ar trebui.Cand iti propui sa faci ceva,nu poate sa nu iasa decat daca nu vrei.Stiu ca e cam trasa de par ideea,dar asa este.E greu sa iti duci la bun sfarsit un plan concentrandu-te doar pe victorie,fara a tine cont de impedimentele aparute ulterior.De asta multi renunta si se resemneaza.Vedem diferite cazuri de oameni viciosi,alcoolici,dependenti de droguri,violenti etc.In multe situatii acestia reusesc sa isi schimbe viata.Reusesc sa iasa din lantul asta vicios.Cu mult sprijin,intr-adevar dar la baza sta tot propria lor ambitie si dorinta,cred eu.Exista si oameni pe care viata ii schimba.Pentru unii e nevoie de o experienta nu tocmai placuta ca sa constientizeze necesitatea schimbarii.Cateodata e nevoie de un soc,de un accident,de o pierdere,de o cearta,de suferinta,ca sa ne trezim la realitate.Din pacate,pentru unii se intampla sa fie prea tarziu.Altii,in schimb,mai primesc si a doua sansa.Ar trebui sa ne dam seama cu totii ca viata asta nu e chiar atat de lunga si ca sansele nu vor veni la nesfarsit,asa ca ar trebui sa profitam de tot ceea ce primim si sa ne bucuram de fiecare victorie.Da,si eu m-am schimbat.Si in ultimii 3 ani simt ca m-am schimbat foarte mult.Este poate si datorita varstei specifice schimbarii si maturizarii.Evident ca ma simt tot un copil,dar un copil care vede lumea cu alti ochi astazi.E si normal.
Iar in concluzie,da,eu chiar cred ca oamenii se schimba.Si nu doar pentru ca e normal,odata cu trecerea timpului.Nu ma refer doar la formare si maturizare.Exista situatii in viata care ne obliga sa fim altfel la un moment dat.Schimbarea face parte din noi.